Tag Archives: Reformă

Sensul reformei sociale a lui Constantin Mavrocordat

După aceste măsuri preliminare, rumânia a fost desfiinţată în Ţara Românească prin actul obşteştei adunări din 5 august 1746, care cuprindea 64 de semnături de boieri, clerici şi boiernaşi. Boierii declară că „acestu vechiu şi rău obiceiu al rumâniei, carele de la moşii şi strămoşii noştri până astăzi au rămas asupra capului nostru”, constituie o „pagubă” pentru sufletele creştine. Pe acest temei religios, care nu era cel adevărat, se hotărăşte desfiinţarea rumâniei. Ţăranii „fiind vânduţi cu moşiile lor den vremile ceale vechi la strămoşii noştri”, se hotărăşte ca moşiile „să rămâe la stăpânirea noastră” (a boierilor), ca un drept ereditar, …

Read More »

Reformele înfăptuite în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

Crearea statului naţional, prin îngemănarea forţelor poporului român din Moldova şi Ţara Românească, a deschis calea unor profunde prefaceri în viaţa socială, economică, politică şi culturală. În anii domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) s-au pus bazele României moderne, corespunzătoare stadiului de dezvoltare a societăţii din deceniile de mijloc ale secolului al XIX-lea. Transformările înnoitoare se înscriau pe linia cerinţelor revoluţionare de la 1848 şi a programului unionist. Principatele Unite în anii 1859-1862. Consolidarea Unirii Imediat după 24 ianuarie 1859, principalul ţel al politicii lui Cuza a fost obţinerea recunoaşterii de către puterile garante a dublei sale alegeri şi desăvârşirea …

Read More »

Înfăptuirea reformelor burgheze în Principatele Unite (1862-1865)

După ce a fost proclamată şi recunoscută unirea administrativă, procesul de formare a statului naţional a intrat într-o nouă şi hotărâtoare etapă. Toate piedicile care mai stăteau în calea deplinei unificări a celor două ţări urmau să fie grabnic înlăturate, constituindu-se un singur stat, cu un guvern, o administraţie şi o adunare. Unificarea administrativă în întregul aparat de stat, pentru care erau create condiţiile, nu reprezenta însă, în noua etapă istorică ce se deschidea, decât prima parte a unui vast program. Odată cu formarea statului unit, se impunea reorganizarea lui pe noi baze, corespunzătoare stadiului de dezvoltare a societăţii, intensificarea …

Read More »

Finanţele statului, încercările de reformă şi dările în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Impozitele În ce priveşte înmulţirea şi creşterea impozitelor, aceasta nu se poate tăgădui, căci doar din veacul al XVI-lea sarcinile ţărilor române deveniseră din ce în ce mai apăsătoare. Statul turcesc se organizase din ce în ce mai mult pe abuzul puterii publice şi, cu cât timpul trecea, cu atât mai mult se adresau principatelor dunărene pentru îndestularea nevoilor împărăţiei, precum şi a nesaţului marilor şi micilor demnitari şi a paraziţilor de Curte. Războiul sfânt nu mai aducea nici o pradă; favoarea Porţii nu mai era cumpărată cu daruri scumpe, multe provincii erau lipsite aproape de orice însemnătate pentru vistieria …

Read More »

Adâncirea crizei feudale în Transilvania. Încercări de reforme (1822-1847)

În deceniul al treilea din secolul al XIX-lea, Imperiul habsburgic continuă să rămână sub raportul economiei capitaliste printre statele relativ slab dezvoltate ale Europei; iar în cadrele lui, Transilvania e între cele mai slab dezvoltate. În timp ce, de exemplu, numărul maşinilor cu aburi care funcţionau în Franţa în deceniul al patrulea atingea cifra de 4.000, Imperiul habsburgic nu poseda decât 337, dintre care principatului Transilvaniei îi revenea una singură. Relaţiile de producţie feudale împiedicau dezvoltarea industriei şi comerţului, balanţa comercială era pasivă, iar pauperizarea lua proporţii mari. Intensificarea luptei de clasă ţărăneşti, întărirea mişcărilor naţionale burgheze arată că feudalismul …

Read More »

Eduard I, reformele legale şi administraţia interioară

Începând din anul 1066, cucerirea normandă ridicase – între patricieni şi plebei, între castelani şi ţărani – dubla barieră a limbajului şi a urii: dar destul de repede cele două civilizaţii, alăturate una alteia prin forţă, se amestecaseră. Ţăranii saxoni îşi dăduseră seama de valoarea ordinii normande, iar seniorii normanzi respectaseră tradiţiile poporului englez. În momentul urcării pe tron a lui Eduard I, fuziunea este aproape completă şi persoana regelui constituie simbolul ei. Deşi descinde în linie directă din Cuceritor, el poartă vechiul nume saxon al Confesorului şi este un rege englez. Ţinta sa principală nu mai este recucerirea Normandiei, …

Read More »

Relaţiile agrare după reforma lui Constantin Mavrocordat. Mişcări ţărăneşti şi orăşeneşti

Dacă reforma fiscală a lui Constantin Mavrocordat nu s-a putut menţine, în schimb reglementarea de către stat a numărul zilelor de clacă s-a menţinut până la sfârşitul orânduirii feudale. Totuşi, boierii au încercat, mai ales prin încălcarea legii, să revină la claca nereglementată. În anaforaua (raportul) boierilor moldoveni adresată lui Grigore Ghica în 1775, se arată că după reforma lui Constantin Mavrocordat, care stabilise 24 de zile de clacă pe an pentru vecinii eliberaţi, totuşi, „fiind obişnuiţi mai dinainte a fi supuşi stăpânilor moşiei la toate slujbele, (ţăranii) iarăşi fără de soroc slujea şi peste rânduitele zile, până la o …

Read More »

Reforma agrară de la 14/26 august 1864 din Principatele Unite

Actul de la 2/14 mai fiind acceptat de puteri şi refuzul majorităţii moşiereşti a Adunării de a vota împroprietărirea pe locurile aşa-zis legiuite fiind motivarea principală a loviturii de stat, se cerea să se rezolve neîntârziat problema agrară. Relaţiile feudale frânau dezvoltarea tehnicii, formarea muncitorilor salariaţi, acumularea de capitaluri, dezvoltarea pieţei, într-un cuvânt dezvoltarea noului mod de producţie capitalist. Baza feudală trebuia înlăturată din agricultură, de care era legată majoritatea populaţiei ţării şi unde relaţiile clăcăşeşti erau dominante. Secularizarea în decembrie 1863 a averilor mănăstireşti, când statul a luat asupra lui domenii care acopereau circa un sfert din suprafaţa ţării …

Read More »

Reforma socială a lui Constantin Mavrocordat. Cauzele şi antecedentele acestei reforme

Desfiinţarea rumâniei şi a veciniei a fost ultima şi cea mai însemnată dintre reformele lui Constantin Mavrocordat. Această reformă are un caracter deosebit faţă de reformele anterioare, hotărâte după interesele boierilor. În scopul sporirii producţiei pentru piaţă, boierii se străduiau să extindă suprafeţele cultivate ale moşiilor lor şi să-şi asigure un număr cât mai mare de braţe de muncă. Creşterea asupririi ţăranilor a produs o reacţie puternică a acestora, sub forma fugii şi chiar a mişcărilor ţărăneşti. De aceea boierii şi domnul au fost siliţi să acorde desfiinţarea rumâniei şi veciniei. Vechea istoriografie a căutat de cele mai multe ori …

Read More »

Reforma electorală din 1832 din Anglia

Regele George al IV‑lea muri în iunie 1830; primul gentilom al Europei nu lăsă regrete în sufletul poporului său. Ducele, care organiza funeraliile, găsi la gâtul suveranului un medalion cu portretul în miniatură al doamnei Fitzherbert şi luă măsuri ca regele să fie înmormântat împreună cu portretul. George al IV‑lea fu înlocuit de fratele său, ducele de Clarence, care domni sub numele de Wilhelm al IV‑lea. Era un bătrân destul de popular, destul de ridicol, care făcuse o vreme îndelungată serviciu la marină, achitându‑se în mod destul de onorabil. Anul 1830 fu pentru Europa un an revoluţionar. În Franţa, după …

Read More »