Tag Archives: Reformă socială

Sensul reformei sociale a lui Constantin Mavrocordat

După aceste măsuri preliminare, rumânia a fost desfiinţată în Ţara Românească prin actul obşteştei adunări din 5 august 1746, care cuprindea 64 de semnături de boieri, clerici şi boiernaşi. Boierii declară că „acestu vechiu şi rău obiceiu al rumâniei, carele de la moşii şi strămoşii noştri până astăzi au rămas asupra capului nostru”, constituie o „pagubă” pentru sufletele creştine. Pe acest temei religios, care nu era cel adevărat, se hotărăşte desfiinţarea rumâniei. Ţăranii „fiind vânduţi cu moşiile lor den vremile ceale vechi la strămoşii noştri”, se hotărăşte ca moşiile „să rămâe la stăpânirea noastră” (a boierilor), ca un drept ereditar, …

Read More »

Reforma socială a lui Constantin Mavrocordat. Cauzele şi antecedentele acestei reforme

Desfiinţarea rumâniei şi a veciniei a fost ultima şi cea mai însemnată dintre reformele lui Constantin Mavrocordat. Această reformă are un caracter deosebit faţă de reformele anterioare, hotărâte după interesele boierilor. În scopul sporirii producţiei pentru piaţă, boierii se străduiau să extindă suprafeţele cultivate ale moşiilor lor şi să-şi asigure un număr cât mai mare de braţe de muncă. Creşterea asupririi ţăranilor a produs o reacţie puternică a acestora, sub forma fugii şi chiar a mişcărilor ţărăneşti. De aceea boierii şi domnul au fost siliţi să acorde desfiinţarea rumâniei şi veciniei. Vechea istoriografie a căutat de cele mai multe ori …

Read More »