Tag Archives: Răscoale

Răscoala populară de la Bobâlna din 1437-1438

Prima fază a răscoalei Sporirea rentei feudale în general şi îndeosebi a cele în bani, extinderea dijmei faţă de biserică, barbariile inchiziţiei, ca şi măsurile episcopului Gheorghe Lepes au constituit cauzele care au provocat izbucnirea răscoalei, la sfârşitul primăverii anului 1437. Concomitent se răscoală ţăranii din părţile Satului Mare, până în Ugocsa, sub conducerea unui ţăran sau jude sătesc, cu numele Martin, şi cei din părţile someşene, care se adună pe dealul Bobâlna, de pe moşia Olpret, de lângă Dej. Despre răscoala din părţile Satului Mare avem puţine informaţii. Ea nu fusese încă reprimată în vara anului 1437, palatinul Ungariei …

Read More »

Răscoala lui Francisc Rakoczi al II-lea

Rakoczi ridică steagul de luptă la chemarea ţăranilor răzvrătiţi, a curuţilor din părţile Tisei de sus, în primăvara anului 1703. Continua lupta mai veche antihabsburgică, lupta lui Emeric Thokoly şi a altora. Răzvrătirile împotriva regimului austriac în Ungaria începuseră încă înainte de asediul Vienei. Lupta luase forme populare, se formaseră două tabere: a „curuţilor” (numire tradiţională pentru răzvrătiţi în genere, derivând de la cruciaţii lui Doja) împotriva „lobonţilor” (susţinătorii noului regim). Din afară ea era întreţinută de emigraţi. Dar şi de puterile potrivnice Habsburgilor. Emeric Thokoly, cel mai mare latifundiar din Ungaria de sus, ridicat de emigraţi la conducerea luptei, …

Read More »

Răscoala ţăranilor din anul 1888

Lipsa de pământ a ţărănimii ca şi menţinerea resturilor de relaţii feudale au determinat, după războiul de independenţă, o seamă de frământări în lumea satelor, care adesea au îmbrăcat forma răscoalelor. Cea mai importantă ridicare la luptă a ţărănimii în ultimul sfert al veacului al XIX-lea a fost răscoala ţăranilor din primăvara anului 1888. Izbucnită la 20 martie la Urziceni (Ialomiţa), răscoala s-a întins cu repeziciune în judeţele limitrofe: Ilfov, Prahova, Dâmboviţa şi Vlaşca. Spre jumătatea lunii aprilie, când răscoalele din această zonă erau pe punctul de a fi reprimate, alte mişcări au izbucnit în judeţele Buzău, Râmnicu Sărat, Muscel, …

Read More »

Răscoala condusă de Francisc II Rakoczi (1703-1711)

Răscoala condusă de principele transilvan Francisc II Rakoczi a izbucnit pe fondul nemulţumirilor ce au cuprins categorii sociale largi: meşteşugari, ţărani iobagi, orăşeni săraci, reprezentanţi ai micii nobilimi. Pornită ca răscoală antihabsburgică, mişcarea a căpătat astfel şi un puternic caracter social. În derularea evenimentelor un rol deosebit l-au avut românii din Bihor şi Maramureş; printre liderii răsculaţilor s-a numărat şi Pintea Viteazul. Proclamat principe al Transilvaniei în 1707, Rakoczi a încercat, cu sprijinul Franţei şi al Rusiei, să obţină independenţa ţării. Lipsa ajutorului extern concret, redus în faza iniţială a răscoalei la ajutor financiar din partea Franţei, a dus în …

Read More »

Urmările Răscoalei lui Horea (1784)

Răscoala fiind sfârşită, şi nobilimea şi regimul se grăbesc să tragă concluziile. Ea nu numai ca lovise puternic clasa stăpânitoare; zgudui pentru un moment întregul edificiu social, ameninţând cu răsturnarea lui din temelii, cu răsturnarea orânduirii feudale înseşi. Nobilimea mai ales trebuia să caute neapărat mijloacele pentru a preveni repetarea unei astfel de primejdii. Căutând originile răului însă, ea nu vede sau nu vrea să vadă nimic din cauzele obiective ale răscoalei. Cauzele le găseşte în ura naţională şi religioasă faţă de unguri, în agitaţiile preoţilor români. Le găseşte în libertatea pe care au dat-o ordonanţele imperiale iobagului român de …

Read More »

Răscoala ţăranilor din 1784 sub conducerea lui Horea

Cauzele răscoalei Răscoala lui Horea reprezintă momentul culminant al unui şir întreg de mişcări cu caracter social şi naţional, manifestate sub felurite forme în Transilvania în întreg veacul al XVIII-lea. Toate acestea sunt urmarea opresiunii sociale şi naţionale suferită de poporul român şi care în deceniul al 7-lea şi al 8-lea se agravase şi mai mult. Robota, fixată la 3 zile cu vitele sau la 4 cu braţele, de multe ori era pretinsă, prin abuz, la 7 zile pe săptămână; dările în bani către stăpânii de pământ, către stat, taxele pentru plata funcţionarilor, pentru întreţinerea armatei sporiseră şi ele; obligaţiile …

Read More »

Răscoala de la Bobâlna din 1437

În timp ce în Ţara Românească şi Moldova se manifesta cu putere criza fărâmiţării feudale, în Transilvania se adâncesc contradicţiile sociale. Cele dintre păturile clasei dominante, dintre marea şi mica nobilime, dintre nobilime şi cler, izvorând din lupta pentru poziţii economice şi politice, sunt mai puţin adânci, au un caracter conjunctural. Permanente şi antagonice sunt însă contradicţiile dintre cele două clase fundamentale ale societăţii: ţărănimea iobagă şi clasa feudală. Statul feudal maghiar şi voievodatul Transilvaniei, consolidat în secolul al XIV-lea, instituţiile politice şi juridice, sprijinindu-i interesele, clasa feudală, îşi va întări puterea şi privilegiile spre prejudiciul ţărănimii în general şi …

Read More »

Comerţul în Transilvania după Răscoala lui Horea

Continuând politica de autarchie economică inaugurată de Maria Tereza, Iosif al II-lea interzice prin patenta vamală din 1784 importul produselor străine, iar prin rescriptul din 1787 încurajează comerţul interior. Pentru promovarea acestei politici a fost oprit importul unor produse finite din Principatele Române: piei, ţesături de pânză, postav. Pe de altă parte s-a încurajat importul de produse agricole necesare industriei transilvane, ca cereale, lână, piei brute, potasă etc. Ca răspuns la măsurile austriecilor, Principatele Române au oprit uneori exportul materiilor prime în Transilvania, fapt care a avut o urmare negativă asupra dezvoltării manufacturilor ardelene, îndeosebi asupra industriei postavului şi a …

Read More »

Marea răscoală a ţăranilor din 1907

Marea răscoală din primăvara anului 1907 a constituit prin amploarea acţiunilor desfăşurate, prin durata şi intensitatea ei, ca şi prin aria de răspândire, cea mai impresionantă ridicare la luptă a ţărănimii din epoca modernă a României. Izbucnită la capătul unui neîntrerupt lanţ de mişcări ţărăneşti desfăşurate după 1888, răscoala din 1907 constituie corolarul firesc al frământărilor de veacuri ale ţărănimii pentru pământ şi libertate, împotriva asupririi şi nedreptăţii sociale. Având adânci rădăcini social-economice, răscoala îşi găseşte cauzele pe fundalul evoluţiei generale a României de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului nostru. Cauzele răscoalei. Perioada premergătoare răscoalei, îndeosebi anii …

Read More »

Desfăşurarea Răscoalei lui Horea (1784)

După incidentul de la Câmpeni, ţăranii hotărâră cu toţii să plece la Alba Iulia, iar pentru plecare ţăranii să se adune a doua zi (1 noiembrie 1784) la Curechiu. Dar la Curechiu se petrecu un incident mai grav. Doi juzi ai nobililor (solgăbiraie), cu câţiva soldaţi şi cu un gornic, trimişi de vicecomitele Zarandului pe urmele ţăranilor care se adunaseră, noaptea încercară să-l prindă pe Crişan. Crişan, prevenit, fugi la timp; traseră asupra lui, dar nu-l nimeriră. În schimb focurile alarmară pe ţărani, care tăbărâră asupra lor, uciseră pe cei doi dregători şi pe gornic, iar pe soldaţi îi dezarmară, …

Read More »