Tag Archives: Răscoală

Noile legături ale lui Ştefan cel Mare cu Ungaria. Răscoala lui Muha

Deşi în ultima parte a domniei lui Ştefan cel Mare preocupările de politică internă covârşesc în importanţă, legăturile externe nu au fost nici ele neglijate. După pacea din 1487, relaţiile cu turcii nu mai puneau probleme a căror rezolvare să se ceară cu urgenţă. Totuşi, soluţia adoptată nu era pentru Ştefan şi pentru sprijinitorii domniei lui decât un mijloc de a câştiga timp. Lupta urma să fie reluată, dar trebuia nu numai consolidată situaţia internă, ci şi pregătite cât mai favorabile condiţii internaţionale. De aici vor deriva principalele preocupări ale politicii externe a Moldovei la sfârşitul veacului al XV-lea şi …

Read More »

Semnificaţia Răscoalei lui Horea (1784)

Ţăranii răsculaţi au fost înfrânţi. Înfrângerea lor au adus-o nu numai slăbiciunile interne, specifice sau inerente răscoalelor ţărăneşti în genere, nu numai puterea covârşitoare a armelor imperiale în raport cu slabele lor mijloace militare, ci înainte de toate faptul obiectiv că însuşi procesul de dezvoltare economică-socială nu ajunsese încă la un nivel care să facă posibilă o răsturnare a raporturilor feudale. Prin ridicarea lor însă, ţăranii au zguduit puternic pentru un moment întreg edificiul orânduirii feudale de aici. Nu numai prin loviturile grele pe care le-au dat în cuprinsul teatrului de luptă, ci şi prin ecourile largi pe care ridicarea …

Read More »

Începuturile Răscoalei lui Horea

Ridicarea iobagilor români de la 1784 constituie punctul culminant al luptei iobăgimii din Transilvania împotriva stăpânilor săi feudali în secolul al XVIII-lea, deschizând criza orânduirii feudale însăşi. Ea e prima zguduire puternică a orânduirii feudale în cuprinsul României, marcând începutul procesului revoluţionar de subminare a feudalismului. Răscoala izbucneşte într-un timp când şi în centrul şi răsăritul Europei temeliile feudalismului încep să se clatine, când şi în această parte începe procesul de formare a statelor naţionale. Începuturile destrămării feudalismului sunt vizibile şi în Transilvania. Cresc şi aici forţele de producţie, încep să apară şi aici germenii noii economii capitaliste. Răscoala rezultă …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei după Răscoala lui Horea

Dezvoltarea simţitoare a forţelor de producţie în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Transilvania face să apară semne tot mai vădite ale crizei feudalismului. Modul de producţie feudal, bazat pe exploatarea muncii iobagilor în continuă intensificare, a intrat în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea într-o criză ce nu mai putea fi soluţionată pe calea reformelor. Germenii capitalismului care apar în diferitele sectoare ale vieţii economice lărgesc mereu breşele create încă din perioada precedentă în edificiul societăţii feudale. Ascuţirea la maximum a contradicţiilor dintre clase, culminând cu marea răscoală de sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan, adânceşte …

Read More »

Mişcări premergătoare răscoalei de la Bobâlna. Influenţa husită

Nemulţumirile ţărănimii, în primul rând, ale orăşenilor şi nobilimii mici, în al doilea rând, s-au manifestat printr-o serie de răzvrătiri şi răscoale, care au izbucnit în prima jumătate a veacului al XV-lea. Mişcările sociale sunt neîntrerupte, începând cu anul 1400, pe întreg teritoriul Transilvaniei. Haiducia ia o mare amploare. Documentele pomenesc, în anii 1402-1410, puternice cete de haiduci mai ales în părţile nord-vestice ale Transilvaniei (Satu Mare, Solnoc, Crasna, Maramureş), jefuind bunurile feudalilor. În acelaşi timp, sunt atestate mai multe răzvrătiri şi răscoale. În 1400, se răzvrătesc ţăranii români şi sârbi din comitatul Aradului, atacă pe nobili şi pe orăşenii …

Read More »

Populaţia din Transilvania după Răscoala lui Horea

În ce priveşte situaţia demografică, la sfârşitul secolului XVIII-lea şi în primele decenii ale secolului al XIX-lea, conscripţiile şi statisticile înregistrează un spor apreciabil de populaţie în Transilvania, favorizat de prefacerile petrecute în viaţa social-economică. Situaţia demografică în această perioadă arată că proporţia dintre diferitele neamuri conlocuitoare se menţine cu aceeaşi majoritate absolută pentru români, cu toate că documentele contemporane înregistrează o emigrare neîntreruptă de mari proporţii din Transilvania spre Ţara Românească şi Moldova, pe când imigrarea este redusă. În evoluţia demografică a Transilvaniei, pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea se înregistrează două fenomene semnificative: o creştere sensibilă a populaţiei …

Read More »

Frământările sociale din Transilvania după Răscoala lui Horea

Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, dar mai ales în primele decenii ale secolului următor, situaţia ţărănimii transilvane se agravează tot mai mult datorită atât sporirii sarcinilor feudale, cât şi fărâmiţării sesiilor iobăgeşti şi înglobării unor sesii în rezerva alodială. Acest proces a creat în Transilvania din această perioadă o stare de spirit revoluţionară, care s-a manifestat într-o serie de mişcări cu caracter antifeudal. Îngreunarea sarcinilor feudale şi reducerea sesiilor iobăgeşti sunt simptome ale crizei regimului feudal, care la sfârşitul secolului al XVIII-lea se adânceşte simţitor în urma transformării modului de exploatare a domeniului feudal. Stăpânii feudali, pentru a răspunde cererii …

Read More »