Tag Archives: Răscoala lui Horea

Semnificaţia Răscoalei lui Horea (1784)

Ţăranii răsculaţi au fost înfrânţi. Înfrângerea lor au adus-o nu numai slăbiciunile interne, specifice sau inerente răscoalelor ţărăneşti în genere, nu numai puterea covârşitoare a armelor imperiale în raport cu slabele lor mijloace militare, ci înainte de toate faptul obiectiv că însuşi procesul de dezvoltare economică-socială nu ajunsese încă la un nivel care să facă posibilă o răsturnare a raporturilor feudale. Prin ridicarea lor însă, ţăranii au zguduit puternic pentru un moment întreg edificiul orânduirii feudale de aici. Nu numai prin loviturile grele pe care le-au dat în cuprinsul teatrului de luptă, ci şi prin ecourile largi pe care ridicarea …

Read More »

Începuturile Răscoalei lui Horea

Ridicarea iobagilor români de la 1784 constituie punctul culminant al luptei iobăgimii din Transilvania împotriva stăpânilor săi feudali în secolul al XVIII-lea, deschizând criza orânduirii feudale însăşi. Ea e prima zguduire puternică a orânduirii feudale în cuprinsul României, marcând începutul procesului revoluţionar de subminare a feudalismului. Răscoala izbucneşte într-un timp când şi în centrul şi răsăritul Europei temeliile feudalismului încep să se clatine, când şi în această parte începe procesul de formare a statelor naţionale. Începuturile destrămării feudalismului sunt vizibile şi în Transilvania. Cresc şi aici forţele de producţie, încep să apară şi aici germenii noii economii capitaliste. Răscoala rezultă …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei după Răscoala lui Horea

Dezvoltarea simţitoare a forţelor de producţie în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Transilvania face să apară semne tot mai vădite ale crizei feudalismului. Modul de producţie feudal, bazat pe exploatarea muncii iobagilor în continuă intensificare, a intrat în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea într-o criză ce nu mai putea fi soluţionată pe calea reformelor. Germenii capitalismului care apar în diferitele sectoare ale vieţii economice lărgesc mereu breşele create încă din perioada precedentă în edificiul societăţii feudale. Ascuţirea la maximum a contradicţiilor dintre clase, culminând cu marea răscoală de sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan, adânceşte …

Read More »

Populaţia din Transilvania după Răscoala lui Horea

În ce priveşte situaţia demografică, la sfârşitul secolului XVIII-lea şi în primele decenii ale secolului al XIX-lea, conscripţiile şi statisticile înregistrează un spor apreciabil de populaţie în Transilvania, favorizat de prefacerile petrecute în viaţa social-economică. Situaţia demografică în această perioadă arată că proporţia dintre diferitele neamuri conlocuitoare se menţine cu aceeaşi majoritate absolută pentru români, cu toate că documentele contemporane înregistrează o emigrare neîntreruptă de mari proporţii din Transilvania spre Ţara Românească şi Moldova, pe când imigrarea este redusă. În evoluţia demografică a Transilvaniei, pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea se înregistrează două fenomene semnificative: o creştere sensibilă a populaţiei …

Read More »

Frământările sociale din Transilvania după Răscoala lui Horea

Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, dar mai ales în primele decenii ale secolului următor, situaţia ţărănimii transilvane se agravează tot mai mult datorită atât sporirii sarcinilor feudale, cât şi fărâmiţării sesiilor iobăgeşti şi înglobării unor sesii în rezerva alodială. Acest proces a creat în Transilvania din această perioadă o stare de spirit revoluţionară, care s-a manifestat într-o serie de mişcări cu caracter antifeudal. Îngreunarea sarcinilor feudale şi reducerea sesiilor iobăgeşti sunt simptome ale crizei regimului feudal, care la sfârşitul secolului al XVIII-lea se adânceşte simţitor în urma transformării modului de exploatare a domeniului feudal. Stăpânii feudali, pentru a răspunde cererii …

Read More »

Urmările Răscoalei lui Horea (1784)

Răscoala fiind sfârşită, şi nobilimea şi regimul se grăbesc să tragă concluziile. Ea nu numai ca lovise puternic clasa stăpânitoare; zgudui pentru un moment întregul edificiu social, ameninţând cu răsturnarea lui din temelii, cu răsturnarea orânduirii feudale înseşi. Nobilimea mai ales trebuia să caute neapărat mijloacele pentru a preveni repetarea unei astfel de primejdii. Căutând originile răului însă, ea nu vede sau nu vrea să vadă nimic din cauzele obiective ale răscoalei. Cauzele le găseşte în ura naţională şi religioasă faţă de unguri, în agitaţiile preoţilor români. Le găseşte în libertatea pe care au dat-o ordonanţele imperiale iobagului român de …

Read More »

Răscoala ţăranilor din 1784 sub conducerea lui Horea

Cauzele răscoalei Răscoala lui Horea reprezintă momentul culminant al unui şir întreg de mişcări cu caracter social şi naţional, manifestate sub felurite forme în Transilvania în întreg veacul al XVIII-lea. Toate acestea sunt urmarea opresiunii sociale şi naţionale suferită de poporul român şi care în deceniul al 7-lea şi al 8-lea se agravase şi mai mult. Robota, fixată la 3 zile cu vitele sau la 4 cu braţele, de multe ori era pretinsă, prin abuz, la 7 zile pe săptămână; dările în bani către stăpânii de pământ, către stat, taxele pentru plata funcţionarilor, pentru întreţinerea armatei sporiseră şi ele; obligaţiile …

Read More »

Comerţul în Transilvania după Răscoala lui Horea

Continuând politica de autarchie economică inaugurată de Maria Tereza, Iosif al II-lea interzice prin patenta vamală din 1784 importul produselor străine, iar prin rescriptul din 1787 încurajează comerţul interior. Pentru promovarea acestei politici a fost oprit importul unor produse finite din Principatele Române: piei, ţesături de pânză, postav. Pe de altă parte s-a încurajat importul de produse agricole necesare industriei transilvane, ca cereale, lână, piei brute, potasă etc. Ca răspuns la măsurile austriecilor, Principatele Române au oprit uneori exportul materiilor prime în Transilvania, fapt care a avut o urmare negativă asupra dezvoltării manufacturilor ardelene, îndeosebi asupra industriei postavului şi a …

Read More »

Desfăşurarea Răscoalei lui Horea (1784)

După incidentul de la Câmpeni, ţăranii hotărâră cu toţii să plece la Alba Iulia, iar pentru plecare ţăranii să se adune a doua zi (1 noiembrie 1784) la Curechiu. Dar la Curechiu se petrecu un incident mai grav. Doi juzi ai nobililor (solgăbiraie), cu câţiva soldaţi şi cu un gornic, trimişi de vicecomitele Zarandului pe urmele ţăranilor care se adunaseră, noaptea încercară să-l prindă pe Crişan. Crişan, prevenit, fugi la timp; traseră asupra lui, dar nu-l nimeriră. În schimb focurile alarmară pe ţărani, care tăbărâră asupra lor, uciseră pe cei doi dregători şi pe gornic, iar pe soldaţi îi dezarmară, …

Read More »