Tag Archives: Răscoala de la Bobâlna

Răscoala populară de la Bobâlna din 1437-1438

Prima fază a răscoalei Sporirea rentei feudale în general şi îndeosebi a cele în bani, extinderea dijmei faţă de biserică, barbariile inchiziţiei, ca şi măsurile episcopului Gheorghe Lepes au constituit cauzele care au provocat izbucnirea răscoalei, la sfârşitul primăverii anului 1437. Concomitent se răscoală ţăranii din părţile Satului Mare, până în Ugocsa, sub conducerea unui ţăran sau jude sătesc, cu numele Martin, şi cei din părţile someşene, care se adună pe dealul Bobâlna, de pe moşia Olpret, de lângă Dej. Despre răscoala din părţile Satului Mare avem puţine informaţii. Ea nu fusese încă reprimată în vara anului 1437, palatinul Ungariei …

Read More »

Mişcări premergătoare răscoalei de la Bobâlna. Influenţa husită

Nemulţumirile ţărănimii, în primul rând, ale orăşenilor şi nobilimii mici, în al doilea rând, s-au manifestat printr-o serie de răzvrătiri şi răscoale, care au izbucnit în prima jumătate a veacului al XV-lea. Mişcările sociale sunt neîntrerupte, începând cu anul 1400, pe întreg teritoriul Transilvaniei. Haiducia ia o mare amploare. Documentele pomenesc, în anii 1402-1410, puternice cete de haiduci mai ales în părţile nord-vestice ale Transilvaniei (Satu Mare, Solnoc, Crasna, Maramureş), jefuind bunurile feudalilor. În acelaşi timp, sunt atestate mai multe răzvrătiri şi răscoale. În 1400, se răzvrătesc ţăranii români şi sârbi din comitatul Aradului, atacă pe nobili şi pe orăşenii …

Read More »

Răscoala de la Bobâlna din 1437

În timp ce în Ţara Românească şi Moldova se manifesta cu putere criza fărâmiţării feudale, în Transilvania se adâncesc contradicţiile sociale. Cele dintre păturile clasei dominante, dintre marea şi mica nobilime, dintre nobilime şi cler, izvorând din lupta pentru poziţii economice şi politice, sunt mai puţin adânci, au un caracter conjunctural. Permanente şi antagonice sunt însă contradicţiile dintre cele două clase fundamentale ale societăţii: ţărănimea iobagă şi clasa feudală. Statul feudal maghiar şi voievodatul Transilvaniei, consolidat în secolul al XIV-lea, instituţiile politice şi juridice, sprijinindu-i interesele, clasa feudală, îşi va întări puterea şi privilegiile spre prejudiciul ţărănimii în general şi …

Read More »