Tag Archives: Prozatori

Ioan Dan

Ioan Dan (29 iunie 1922, Deva, judeţul Hunedoara – 31 octombrie 2003, Los Angeles, Statele Unite) – prozator. După Şcoala Normală la Sighet şi Focşani (1934-1940), îşi ia bacalaureatul abia în 1968, la Bucureşti, deoarece a avut de suferit din cauza trecutului familiei sale, el însuşi fiind simpatizant legionar. Îşi va ispăşi „păcatele” lucrând, pe rând, ca muncitor la o carieră de nisip (1941-1943), la o orezărie (1945-1950), ca meseriaş la o cooperativă (1954-1965), muncitor tipograf (1965-1969), tehnician la o cooperativă, fiind reabilitat la sfârşitul anilor ’60. Emigrează în R.F. Germania în 1984, în 1986 stabilindu-se în Statele Unite. Debutează …

Read More »

Ştefan Damian

Ştefan Damian (24 februarie 1949, Hodoş-Bodrog, judeţul Arad) – prozator şi traducător. Este fiul Melaniei (născută Rachiei) şi al lui Nicolae Damian, ţărani. A absolvit în 1972 Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, secţia română-italiană. Este redactor la ziarul „Făclia” din Cluj Napoca, instructor la Casa de Cultură Cluj Napoca, inspector la Comitetul de Cultură al judeţului Cluj, după care trece în aparatul de propagandă al Comitetului Judeţean al CC al PCR. Din 1985 devine redactor la Editura Dacia din Cluj Napoca şi apoi cadru didactic la Facultatea de Litere a Universităţii clujene. Debutează cu o schiţă …

Read More »

Nicolae Damian

Nicolae Damian (16 octombrie 1939, Sângătin, judeţul Sibiu – 19 octombrie 1998) – prozator. Este fiul Mariei şi al lui Nicolae Damian. Şcoala primară (1946-1952) şi liceul (1953-1956) le-a făcut la Bucureşti, unde va urma şi Facultatea de Medicină, absolvită în 1962. Damian activează un timp ca medic psihiatru, apoi, din 1965, este cadru didactic la Institutul Medico-Farmaceutic din Bucureşti. A debutat cu proză în 1965, în „Tribuna”. Volumul de povestiri cu care tânărul medic debuta în 1969, Dimineţile bătrâne, prefigura, ca manieră şi tematică, coordonatele universului investigat ulterior. Adept al tehnicii narative moderne, prozatorul abandonează aspiraţia „totalităţii” spre a …

Read More »

Mircea Damian

Mircea Damian (pseudonimul literar al lui Constantin Mătuşa) (14 martie 1899, Izvoru, judeţul Olt – 6 iunie 1948, Bucureşti) – prozator şi gazetar. Era al treilea dintre cei şapte copii ai unei familii de ţărani săraci. Isprăvind clasele primare în satul natal, băiatul, căruia nu-i place viaţa la ţară, este înscris la Liceul „Radu Greceanu” din Slatina. După absolvire (1916), urmează o şcoală de învăţători; luându-şi diploma, profesează scurt timp ca suplinitor. Înrolat la cavalerie, cu toate că nu se împacă defel cu disciplina militară – recalcitrant, băţos, el este ba încarcerat, ba mutat disciplinar -, se reangajează la sfârşitul …

Read More »

Elena Damian

Elena Damian (10 august 1924, Chişinău, Basarabia) – prozatoare şi autoare dramatică. După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova (1956) a lucrat în Ministerul Culturii, apoi a fost redactor-şef al Editurii Cartea Moldovenească (din 1961) şi director al Editurii Lumina (1966-1979). Debutează în 1952, publicând poezii, nuvele, piese într-un act, povestiri pentru copii. A semnat şi câteva piese de teatru, circumscrise unor probleme de etică din lumea oamenilor de artă: Idolul (1975), Lasă-i plopului măcar o frunză (1984), precum şi scenariul de film Joaca de-a moartea. Cartea Spulber (1961) e romanul unui singur personaj, a cărui experienţă conturează un destin uman …

Read More »

Ioan Dafin

Ioan Dafin (pseudonimul literar al lui Ion I. Alexandrescu) (7 ianuarie 1874, Iaşi – 30 iulie 1936, Iaşi) – poet, prozator şi gazetar. Este fiul Anei şi al lui Ion Alexandrescu. După ce şi-a luat bacalaureatul, s-ar fi înscris la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi, pe care din lipsă de mijloace n-ar fi putut s-o termine, fiind silit să intre în gazetărie. Între 1895 şi 1898 este în redacţia „Evenimentului”, în ale cărui pagini publică, iscălind şi I. Dafin, I.I. Alexandrescu-Dafin, Dionisie, Dion, Radu, Vlad, versuri, proză şi articole diverse. Este apoi secretar de redacţie la „Propaganda” din …

Read More »

Constantin Cuza

Constantin Cuza (8 martie 1924, Iaşi – 12 iunie 1995, Braşov) – poet, prozator, dramaturg şi gazetar. Este fiul Ecaterinei şi al lui Gheorghe Păunescu. Rămas timpuriu orfan de mamă, Cuza fuge de acasă şi este adoptat de pictorul Teodor Cuza, care la scurt timp moare şi el. Elev bursier al Liceului Militar din Iaşi (1935-1943), urmează apoi Şcoala de Ofiţeri şi, în ultimele luni de război, este trimis pe front. Devine student la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde audiază cursurile profesorilor George Călinescu, Tudor Vianu şi Alexandru Rosetti. Îşi ia licenţa în specialităţile limba …

Read More »

Iacob Cutcoveţchi

Iacob Cutcoveţchi (1 noiembrie 1907, Camenca, Transnistria – 23 martie 1971, Chişinău) – prozator. Provine dintr-o familie de ţărani. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Odessa. A deţinut funcţii politice, a fost redactor la publi­caţiile „Moldova socialistă” şi „Octombrie”. Cutcoveţchi debutează cu povestirea Foc! (1947), consacrată eveni­mentelor din cel de-al doilea război mondial, după care, pe aceeaşi temă, îi apare proza de proporţii Ion Soltâs (1950). Lucrările lui Cutcoveţchi, nu puţine, respectă docil principiile realis­mului socialist, autorul fiind dominat de ceea ce Mihai Cimpoi numeşte „proletcultismul ca forma mentis”. Opera literară Foci, Chişinău, 1947; În valea …

Read More »

George Cuşnarencu

George Cuşnarencu (27 ianuarie 1951, Dorohoi, judeţul Botoşani) – prozator. Este fiul Elvirei şi al lui Boris Cuşnarencu, funcţionar. Familia se stabileşte în Bucureşti, iar Cuşnarencu urmează aici cursurile gimnaziale şi liceale, absolvind în 1977 Facultatea de Limba şi Literatura Română, secţia română-engleză. Frecventează cenaclul universitar de proză Junimea. Funcţionează ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerţ exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” şi „Magazin”. Asupra mediului formativ al facultăţii, scriitorul a insistat în chip deosebit: „Cel mai tulburător mediu care mi-a influenţat personalitatea a fost Facultatea de Limba şi Literatura Română din Bucureşti. Aici am deprins gustul …

Read More »

Ioan Petru Culianu

Ioan Petru Culianu (5 ianuarie 1950, Iaşi – 21 mai 1991, Chicago, Statele Unite) – prozator, eseist, filozof şi profesor universitar. Provine dintr-o cunoscută familie de intelectuali ieşeni. Străbunicul pe linie paternă, junimistul Niculae („Papa”) Culianu, matematician, a fost rector timp de 18 ani (1880-1898) al Universităţii din Iaşi şi director al Institutelor Române Unite. Tatăl, Sergiu Andrei Culianu, licenţiat în drept, matematică şi fizică, îşi întrerupe, din motive de sănătate, studiile de calcul diferenţial la Sorbona, iar după război, predă ore de matematică; moare în 1965. Mama, Elena Bogdan, chimistă, cadru didactic universitar, era fiica profesorului de chimie-fizică Petru …

Read More »