Tag Archives: Prozatori

Oltea Alexandru

Oltea Alexandru (pseudonim literar al Oltei Epureanu) (22 iunie 1930, Cernăuţi, Basarabia – 28 iulie  1991, Bucureşti) – prozatoare. Este fiica avocatului Emil Epureanu, prieten cu Mihail Ralea şi Ionel Teodoreanu, şi a Ştefaniei Alexandru (născută Hotinceanu), învăţătoare. Urmeză cursurile primare, gimnaziale şi liceale la Bucureşti, în 1948 intrând la Facultatea de Filologie, pe care a absolvit-o în 1952. Debutează în presă cu un reportaj de la Bumbeşti-Livezeni, Bucuria muncii. A lucrat ca redactor la revistele „Femeia” şi „Căminul” (1948-1950), apoi, mai bine de două decenii, la „Săteanca”. Prima ei carte, romanul Racul, apare târziu, în 1970. Temele prozei semnate …

Read More »

Matei Alexandrescu

Matei Alexandrescu (30 aprilie 1906, Târgovişte – 5 noiembrie 1979, Bucureşti) – poet, prozator şi cronicar literar. Fiu al Mariei şi al lui Constantin Alexandrescu, şef de gară, Alexandrescu a urmat şcoala la Câmpulung şi la Târgovişte, unde a absolvit în 1924 Liceul „Ienăchiţă Văcărescu”. Ca student al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, va frecventa şedinţele Institutului de Literatură şi cenaclul lui Mihail Dragomirescu. Profesorul l-a remarcat şi, după licenţă (1931), l-a inclus în suita sa de asistenţi onorifici. În 1935 îşi pregătea doctoratul cu o teză despre umorul lui I.L. Caragiale. Şef de cabinet la prefectura judeţului …

Read More »

Viorel Alecu

Viorel Alecu (14 octombrie 1917, Iaşi – 27 mai 2000, Bucureşti) – prozator şi istoric literar. Provine dintr-o familie de profesori (tatăl preda istoria, iar mama limba şi literatura română). Primii ani ai vieţii îi petrece la Chişinău, după care se stabileşte cu părinţii la Bacău, unde a absolvit, în 1936, Liceul „Ferdinand I”. Face studii filologice (1936-1940) la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Iaşi, în timpul cărora participă la înfiinţarea, de către George Călinescu, a „Noii Junimi” şi publică în paginile „Jurnalului literar”. Ulterior funcţionează ca profesor de limba şi literatura română la Iaşi, Câmpulung Muscel, …

Read More »

Ioan Alecsandri

Ioan (Iancu) Alecsandri (30 decembrie 1826, Iaşi – 15 mai 1884, Paris) – prozator şi traducător. Frate mai mic al lui Vasile Alecsandri, a fost elev al pensionului lui Victor Cuenim şi al Academiei Mihăilene din Iaşi. Prieten cu Nicolae Bălcescu şi Costache Negri, a luat parte la revoluţia de la 1848, sprijinind apoi intens emigraţia română. Alături de fratele său mai mare, Alecsandri a fost unul dintre fruntaşii unioniştilor din Moldova. După înscăunarea lui Al. I. Cuza, a ajuns locotenent-colonel, aghiotant al domnitorului şi a îndeplinit, între 1860 şi 1866, funcţia de agent diplomatic al României la Paris şi …

Read More »

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu (29 iunie 1954, Bucureşti) – prozator. Fiu al Silviei (născută Dumitriu) şi al lui Leon Aldulescu, muncitori, Aldulescu face studii liceale, terminate în 1973, la Bucureşti, după care traversează diverse medii şi structuri profesionale. Fire boem-rebelă, nu îşi continuă studiile, lucrează chiar ca zilier şi încearcă fără succes să debuteze înainte de 1989. În 1993, va fi distins cu Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, Premiul Salonului de Carte de la Cluj Napoca, iar în 1994, cu un premiu oferit de patronii editurilor din România. Aldulescu a fost considerat nu de puţine voci ale criticii literare o apariţie …

Read More »

Mircea Albulescu

Mircea Iorgu Albulescu (4 octombrie 1934, Bucureşti – 8 aprilie 2016, Bucureşti) – actor de teatru şi film, poet, publicist, prozator şi profesor de arta actorului. Fiul lui Vasile şi Olga Albulescu. Studii: Secţia de actorie a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (1952-1956). Debut pe scena profesionistă: Căsuţa de la marginea oraşului de Alexei Arbuzov, Teatrul Municipal, 1956-1957. Debut în film: Alarmă în munţi, regia Dinu Negreanu, 1955. O personalitate foarte puternică, un actor care se impune, dând forţă şi energie eroilor interpretaţi. Prezent în film, pe scenă, la Teatrul Bulandra, la Teatrul de Comedie, dar mai …

Read More »

Tiron Albani

Tiron Albani (2 martie 1887, Gârbova de Sus, judeţul Alba – 12 septembrie 1976, Oradea) – prozator şi ziarist. La 6 ani, Chirion, cum figurează Albani în actul de naştere, fiul lui Amos şi al Justinei Albani, ţărani cu stare, rămânea orfan. După trei clase elementare făcute în sat, un unchi îl înscrie la şcoala maghiară de stat din Vinţu de Jos. Albani fuge însă peste munţi, la Caracal, unde e ucenic, apoi calfă în atelierul de tâmplărie al moşului său, Laurenţiu Albani. Ca muncitor tâmplar la Craiova, ia contact cu cercurile socialiste şi, sub influenţa lor, parcurge, cu înfrigurarea …

Read More »

Radu Albala

Radu Albala (20 februarie 1924, Bucureşti – 10 mai 1994, Bucureşti) – prozator, traducător şi istoric literar. Este fiul Anei-Erna (născută Teodoru) şi al lui Iacob Albala, cerealist. Face liceul în Bucureşti şi este licenţiat al Facultăţii de Drept şi al Facultăţii de Litere, secţia filologie clasică a Universităţii din Bucureşti. A fost avocat până în 1948, când este eliminat din barou. Ca funcţionar la Biblioteca Academiei Române, este angajat iniţial pentru fondul de manuscrise latine. Redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, de unde a fost exclus în 1959, va fi, peste câtva timp, redactor la Editura …

Read More »

Nicolae Al Lupului

Nicolae Al Lupului (pseudonimul literar al lui Nicolae I. Popescu) (2 octombrie 1881, Brădiceni, judeţul Gorj – 13 iulie 1963, Craiova) – prozator. Părinţii lui Al Lupului, Maria şi Ion Popescu, păstrau tradiţia unei boierii mărunte, care în linie paternă urca până la postelnicul Lupu Stolojanu din vremea domnitorului Gheorghe Bibescu. Al Lupului urmează şcoala primară la Brădiceni, gimnaziul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu şi o şcoală tehnică din Bucureşti. Va încerca diverse profesii: învăţător suplinitor, zugrav de biserici şi ceramist, sufleor la teatru şi ziarist. După o specializare în medicina socială, devine funcţionar în Ministerul Sănătăţii, apoi director al …

Read More »

Ştefan Agopian

Ştefan Agopian (16 iunie 1947, Bucureşti) – prozator şi publicist. Fiu al Mariei (născută Secoşan) şi al lui Ştefan Agopian, meseriaş, Agopian îşi începe studiile la Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti (1965-1968), pe care nu o termină. Lucrează succesiv ca proiectant, secretar de redacţie la „România literară”, redactor la revista „Luceafărul”, la „Cotidianul” şi la „Academia Caţavencu”, unde este, de asemenea, redactor. În 1994 a devenit director al Editurii Ararat. Cu excepţia a două volume de povestiri, Manualul întâmplărilor (1984) şi Însemnări din Sodoma (Portret al artistului murind) (1994), producţiile sale rămân în sfera romanului (aparent) istoric: Ziua …

Read More »