Tag Archives: Proces

Procesul european de integrare politică

Integrarea politică sau cum funcţionează Europa Dacă integrarea economică a fost un veritabil succes, integrarea politică se dovedeşte a fi mult mai dificilă. După 1945, statul-naţiune a fost supus concurenţei aspiraţiilor supranaţionale. Regula non-ingerinţei în afacerile interne ale unui stat, formulată de ONU, tinde în prezent să fie supusă unor excepţii. Deja este invocată problema intervenţiei militare pentru a împiedica violări grave ale drepturilor omului. În Europa, statul-naţiune este pus în discuţie de către construcţia politică europeană. În 1958, la Strasbourg a luat fiinţă Parlamentul European. Iniţial, membrii acestuia se alegeau prin vot universal indirect, dar după 1976 s-a decis …

Read More »

Constantin Argetoianu despre procesul electoral

Funcţionarea mecanismului democratic în perioada interbelică a fost destul de complexă şi dificilă. Cauza principală provenea din faptul că după 1918 s-a menţinut vechea practică instituită, de Carol I, ca regele să numească guvernul, după care urma dizolvarea corpurilor legiuitoare şi organizarea alegerilor parlamentare. Astfel, se inversau raporturile dintre puterea executivă şi cea legislativă. Deci nu guvernul era expresia parlamentului, ci invers, executivul „făcea” legislativul, generând numeroase abuzuri. Partidul chemat să formeze guvernul apela la metode cu îndelungată tradiţie în viaţa politică românească, pentru a-şi asigura o puternică majoritate în Parlament. Cercetând rezultatele alegerilor, descoperim cât de importantă a fost …

Read More »

Desăvârşirea procesului de formare a statului feudal Ţara Românească şi consolidarea sa

Reîntărirea dominaţiei tătare în ultimele două decenii ale veacului al XIII-lea, mai ales la gurile Dunării, a stânjenit dezvoltarea formaţiunilor politice româneşti de la sud de Carpaţi dar nu a putut sa o împiedice cu totul. Dovadă este pomenirea în documente, în această perioadă a târgurilor Câmpulung (1300) şi Argeş (1330), ale căror începuturi sunt desigur mai vechi. Spre aceste târguri se îndreptau cei ce aveau un prisos de produse, pentru a le schimba cu altele ce le lipseau. O viaţă economică mai dezvoltată, pe o arie geografică mai cuprinzătoare, nu se putea asigura decât prin crearea unor legături mai …

Read More »

Procesul de trecere de la feudalism la capitalism

Înţelegerea atitudinii adoptate de Tudor Vladimirescu faţă de jugul boieresc este îngreuiată de insuficienta elucidare a procesului de trecere de la feudalism la capitalism în ţările române. S-ar părea că, la 1821, lupta antifeudală se confunda cu cea antiotomană, fiindcă regimul feudal era apărat de stăpânirea turcească. Monopolul turcesc asupra produselor noastre împiedica dezvoltarea economiei de mărfuri; în această situaţie, condiţia primordială a lichidării feudalităţii – argumentează Andrei Oţetea – era răsturnarea dominaţiei otomane; Tudor a trebuit să-şi propună: fie să lupte mai întâi împotriva turcilor, şi apoi împotriva boierilor, fie să declanşeze o revoluţie integrală. E vădită legătura între …

Read More »