Tag Archives: Primul război mondial

Bătălia de la Sibiu (13/26 – 16/29 septembrie 1916)

După viguroasa ofensivă ale celor trei armate din primele zile ale războiului, pe frontul de la sud de Sibiu s-a instalat o perioadă de acalmie, folosită de ambii beligeranţi pentru pregătirea viitoarelor acţiuni. Trecând peste şocul provocat de gestul României de la jumătatea lunii august 1916, Puterile Centrale au luat măsuri de concentrare a unor forţe suplimentare pentru a diminua efectele beligerantei Bucureştilor. La 6/19 septembrie 1916 s-a constituit Armata 9 germană, în fruntea căreia a fost numit Erich von Falkenhayn, fostul şef al Marelui Stat Major german, înlăturat de la conducere după ce România intrase în război. Analizând situaţia, …

Read More »

Bătălia de la Oituz (26 iulie / 8 august – 9/22 august 1917)

Concomitent cu acţiunea de la sud de Carpaţi, inamicul a trecut la ofensivă şi pe valea Oituzului, pentru a străpunge apărarea trupelor româno-ruse de aici şi a face joncţiunea cu trupele comandate de Mackensen, ce avansau pe valea Siretului. Această misiune a fost încredinţată Grupului condus de generalul Friedrich von Gerock, care era situat la flancul drept al Armatei 1 austro-ungare, dislocată în Carpaţii Orientali. El era dispus între valea Dofteanei şi Ireşti, fiind împărţit în două grupări. Între valea Dofteanei şi Măgura Caşin se găsea Corpul 8 armată, compus din diviziile 70 honvezi, 117 infanterie germană şi 71 infanterie …

Read More »

Bătălia de la Mărăşti (11/24 iulie – 19 iulie / 1 august 1917)

La întâlnirea aliată de la Chantilly (2-3/15-16 noiembrie 1916), a fost stabilit proiectul general de operaţii al Antantei pentru anul 1917, care includea o ofensiva pe Frontul român şi o structură de comandament pentru conducerea trupelor române şi ruse din Moldova, în fruntea căreia se afla regele Ferdinand. Forma iniţială a planului pentru viitoarea ofensivă a fost stabilită în martie 1917 de cele două comandamente aliate, român şi rus, dar prevederile nu au putut fi aplicate din cauza revoluţiei din Rusia (februarie/martie 1917). Guvernul provizoriu, condus de prinţul Lvov, care a preluat puterea în Rusia după abdicarea ţarului, s-a dovedit …

Read More »

Bătălia de la Mărăşeşti (24 iulie / 6 august – 6/19 august 1917)

Potrivit planului de campanie elaborat de comandamentul româno-rus, în cadrul ofensivei de vară de pe Frontul român, lovitura principală urma să fie dată în sectorul Nămoloasa de către Armata 1 română, comandată de generalul Constantin Cristescu. După străpungerea frontului inamic, o parte din forţe urma să se îndrepte spre sud-vest, spre Râmnicu Sărat, pentru a intercepta calea ferată Buzău-Focşani şi a lovi dinspre sud, Armata 9 germană, condusă de generalul Johannes von Eben. Aceeaşi mare unitate germană era atacată dinspre nord de Armata 4 rusă, cele două lovituri concentrice urmând să ducă la nimicirea principalei grupări de forţe ale inamicului. …

Read More »

Bătălia de la Flămânda (18 septembrie / 1 octombrie – 22 septembrie / 5 octombrie 1916)

Înfrângerea de la Turtucaia a determinat ca Marele Cartier General Român să pună în discuţie priorităţile strategice ale armatei române. Pentru aceasta, regele Ferdinand a convocat, la sugestia primului ministru Ion I.C. Brătianu, un Consiliu de Război ce s-a desfăşurat la Periş (2/15 septembrie 1916). Au luat parte regele Ferdinand, primul ministru Ion I.C. Brătianu, generalii Dumitru Iliescu, sub-şef al Marelui Cartier General, care asigura conducerea acestui organism, Ioan Culcer, Alexandru Averescu, Constantin Prezan, comandaţii armatelor 1, 3, şi respectiv, de Nord. Generalul Mihail Aslan a fost înlocuit, la 25 august / 7 septembrie 1916, din funcţia de comandant al …

Read More »

Consecinţele economice ale primului război mondial

Europa între liberalismul politic şi neoliberalismul economic La sfârşitul primului război mondial, Europa a cunoscut un al doilea val de construcţii naţionale. Naţiunile Europei Centrale şi Orientale au constituit state naţionale, profitând de fărâmiţarea Imperiului Rus, a celui Austro-Ungar şi a celui Otoman. Astfel, a fost extinsă Europa liberală care fusese încurajată de faimoasa „Declaraţie în 14 puncte” a preşedintelui Wilson în care se regăsea şi ideea respectării dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. Războiul a impus însă statelor europene o economie tot mai planificată, în cadrul căreia un scenariu de dezvoltare prevedea consecinţele unor acţiuni concentrate. Capitalismul …

Read More »

Redefinirea rolului statului de la primul război mondial până la planul Schuman. Situaţia României

Rolul statului în redresarea economiei după 1918 Primul război mondial a avut pentru Europa consecinţe economice multiple: distrugerea agriculturii, uzura utilajului din multe întreprinderi, întreprinderi distruse sau demontate de ocupanţi, producţia industrială în scădere, deprecierea monedei şi creşterea preţurilor. Încheierea războiului în 1918 impunea trecerea la refacerea economiei şi implicarea statului în aceasta acţiune. Ca urmare, apare o nouă concepţie cu privire la intervenţia statului pentru reconversia de la o economie ce susţinuse războiul la una ce trebuia să organizeze producţia pentru o perioadă de pace. Rolul statului este major căci el intervine în refacerea producţiei, încheierea unor contracte, fixează …

Read More »

Exploatarea economică a României în timpul ocupaţiei străine din primul război mondial

Problema exploatării economice a teritoriului românesc invadat a constituit una din preocupările majore ale administraţiei militare străine. Încă din primele zile ale ocupaţiei s-a trecut la aplicarea planului de spoliere sistematică a zonei cotropite. Măsurile întreprinse de autorităţile germane în direcţia realizării programului vast de cuprindere şi valorificare a tuturor surselor economice pentru profitul maşinii au uimit prin meticulozitate şi chibzuinţă până şi pe adversari. Conţinutul întregii politici de exploatare economică promovată de către autorităţile străine este rezumat în ordinul nr. 26.280/1917 emis de mareşalul von Mackensen, din care cităm: „Problema principală a Administraţiei în România constă în utilizarea economică …

Read More »

Un dureros bilanţ dar şi o mare izbândă a poporului român după primul război mondial

Marea conflagraţie mondială de la începutul secolului XX a ţintuit omenirea sub puternica sa tensiune mai bine de 4 ani. Cele peste 29 de state angajate în timpul războiului pe diferite fronturi de luptă, totalizând un număr de peste un miliard şi jumătate de locuitori, au avut de suportat considerabile pierderi materiale şi umane în proporţii uriaşe, fără precedent în istorie. Operaţiile militare desfăşurate în numeroase zone ale Terrei, au angajat o armată în efectiv de aproximativ 70 de milioane de oameni, consumând bunuri materiale în valoare de cea 208 miliarde dolari. Sângerosul măcel a lăsat în urma sa un …

Read More »

Primul război mondial în literatura epocii

Primul război mondial a fost pentru întreaga omenire o teribilă încercare a valorilor morale şi sociale. Diversitatea atitudinilor faţă de război exprimate în literatură este reductibilă la două poziţii: una de esenţă naţionalistă, care îl glorifică, şi o alta care îl combate de pe poziţii pacifiste. Scriitorii pacifişti au fost preocupaţi să dezvăluie crimele războiului şi dezechilibrul moral provocat de acesta. Liviu Rebreanu Romanul Pădurea spânzuraţilor, apărut în 1922, relua o temă tratată de Liviu Rebreanu în Catastrofa şi era inspirat de sfârşitul tragic al fratelui scriitorului, Emil, sublocotenent în armata Austro-Ungariei, care fusese executat pentru încercarea de a trece, …

Read More »