Tag Archives: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă

Caracterizarea personajului secundar Spânul din basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă

Ion Creangă este considerat creatorul basmului cult în literatura română, a cărui principală particularitate este caracterul realist al întâmplărilor, iar personajele sunt puternic umanizate şi individualizate. Spaţiul desfăşurării acţiunii este ancorat într-o realitate socială şi istorică determinată, iar faptele ilustrate izvorăsc din legile firii care guvernează omenirea. Povestea lui Harap-Alb este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creangă, fiind publicat la 1 august 1877 în revista „Convorbiri literare”, reprodus apoi de Mihai Eminescu în ziarul „Timpul”. Spânul este un personaj secundar şi negativ nu atât prin însuşiri supranaturale, ca în basmele populare, ci mai ales prin autenticitatea lui umană. …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Sfânta Duminică din basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă

Ion Creangă este considerat creatorul basmului cult în literatura română, a cărui principală particularitate este aceea că marele povestitor păstrează caracterul realist al întâmplărilor, iar personajele sunt puternic umanizate şi individualizate. Spaţiul desfăşurării acţiunii este ancorat într-o realitate socială şi istorică determinată, iar faptele ilustrate izvorăsc din legile firii care guvernează omenirea. Povestea lui Harap-Alb este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creangă, fiind publicat la 1 august 1877 în revista „Convorbiri literare”, reprodus apoi de Mihai Eminescu în ziarul „Timpul”. Sfânta Duminică este un personaj fabulos prin apariţiile ei ciudate, o dată ca cerşetoare, apoi locuind pe o …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Împăratul Verde din basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă

Ion Creangă este considerat creatorul basmului cult în literatura română, a cărui principală particularitate este caracterul realist al întâmplărilor, iar personajele sunt puternic umanizate şi individualizate. Spaţiul desfăşurării acţiunii este ancorat într-o realitate socială şi istorică determinată, iar faptele ilustrate izvorăsc din legile firii care guvernează omenirea. Povestea lui Harap-Alb este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creangă, fiind publicat la 1 august 1877 în revista „Convorbiri literare”, reprodus apoi de Mihai Eminescu în ziarul „Timpul”. Împăratul Verde, fratele craiului şi unchiul lui Harap-Alb, este un personaj secundar şi pozitiv, erou de basm numai prin motivul popular al împăratului …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Harap-Alb din basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă

Specie de întindere medie, basmul este „o naraţiune poetică în proză” (Constantin Loghin) şi mai rar în versuri, în care întâmplările reale se îmbină cu cele fantastice, din care reiese principalul mijloc artistic al acestei creaţii epice, fabulosul. Personajele basmelor sunt fiinţe imaginare, adesea înzestrate cu puteri supranaturale, ce întruchipează binele şi răul, din a căror confruntare iese învingător, întotdeauna, binele. Cadrul de desfăşurare a acţiunii este fantastic, alcătuit, de regulă, din lumea reală şi „tărâmul celălalt”, spaţiul mitologic fiind ilustrat prin cifre simbolice şi obiecte cu puteri magice. Basmele populare româneşti cultivă vitejia şi curajul, frumuseţea fizică şi morală …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Fata împăratului Roş din basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă

Ion Creangă este considerat creatorul basmului cult în literatura română, a cărui principală particularitate este aceea că marele povestitor păstrează caracterul realist al întâmplărilor, iar personajele sunt puternic umanizate şi individualizate. Spaţiul desfăşurării acţiunii este ancorat într-o realitate socială şi istorică determinată, iar faptele ilustrate izvorăsc din legile firii care guvernează omenirea. Basmul Povestea lui Harap-Alb este definitoriu pentru proza lui Ion Creangă, fiind publicat la 1 august 1877 în revista „Convorbiri literare”, reprodus apoi de Mihai Eminescu în ziarul „Timpul”. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar) Fata împăratului Roş este personaj secundar, deoarece apare numai …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Craiul din basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă

Ion Creangă este considerat creatorul basmului cult în literatura română, a cărui principală particularitate este aceea că marele povestitor păstrează caracterul realist al întâmplărilor, iar personajele sunt puternic umanizate şi individualizate. Spaţiul desfăşurării acţiunii este ancorat într-o realitate socială şi istorică determinată, iar faptele ilustrate izvorăsc din legile firii care guvernează omenirea. Povestea lui Harap-Alb este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creangă, fiind publicat la 1 august 1877 în revista „Convorbiri literare”, reprodus apoi de Mihai Eminescu în ziarul „Timpul”. Craiul, tatăl lui Harap-Alb, este personaj secundar, pentru că apare numai în primul episod al basmului. El este …

Read More »

Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă (comentariu literar, rezumat literar)

Pasiunea lui Ion Creangă pentru literatura populară a făcut posibilă scrierea unor basme în care autenticitatea folclorică se îmbină în mod miraculos cu plăsmuirea artistică a realităţii, fantasticul fiind umanizat şi puternic individualizat. Povestea lui Harap-Alb a apărut la 1 august 1877, în revista junimistă „Convorbiri literare”, fiind apoi reprodusă de către Mihai Eminescu în ziarul „Timpul”. Povestea lui Harap-Alb se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm cult, deoarece are un autor identificat, pe Ion Creangă. Fantasticul Fantasticul este construit prin împletirea elementelor realiste cu cele fabuloase, ca specific ancestral (străvechi) al basmelor, însă, în …

Read More »