Tag Archives: Populaţie

Dacia, Populaţie, Daco-romani

Originea poporului român şi a limbii române a constituit subiectul unor polemici istorice în centrul cărora a stat problema continuităţii populaţiei daco-romane pe teritoriul Daciei. Susţinută de istoricii români şi negată de istorici maghiari şi austrieci, continuitatea a fost utilizată ca argument în favoarea sau împotriva acordării de drepturi pentru românii din Transilvania; căci, potrivit ideilor epocii, aceste drepturi se întemeiau în mare măsură pe „întâietăţi” istorice, astfel încât rezultatele studiilor de istorie au fost de multe ori deformate din perspectiva unor interese politice, sau exploatate de pe poziţii extremist-naţionaliste. Tăcerea izvoarelor scrise Timp de aproape un mileniu (secolele III-XIII), …

Read More »

Populaţia Transilvaniei în secolul al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea, mai ales în cea de a doua jumătate, reprezintă în general, în comparaţie cu cel precedent, o epocă de linişte internă, fără războaie pustiitoare, ceea ce a avut ca urmare creşterea simţitoare a populaţiei. Datele statistice în această privinţă reprezintă rezultatele unor numărători parţiale. Cel dintâi recensământ general a fost întreprins abia în 1785-1786, pe timpul lui Iosif al II-lea, când au fost înregistraţi în principatul Transilvaniei 1.440.986 de locuitori stabili, 20.833 veniţi din alte părţi şi 23.218 notaţi ca lipsind temporar de la domiciliul lor. Pentru a afla totalul populaţiei mai trebuie însă adăugaţi soldaţii şi …

Read More »

Populaţia băştinaşă a Sciţiei

Sciţii nomazi După descrierea lui Herodot. sciţii propriu-zişi erau învederat nomazi. „Neavând nici oraşe, nici sate, nici zidiri, şi carul fiind singura lor locuinţă, transportându-şi casa lor ori unde le place, nenutrindu-se niciodată din productele plugului, ci numai din turmele lor, cum să nu fie ei neînvinşi şi pentru a zice astfel negăsiţi? Toate aceste foloase le trag şi de la ţara lor cea plană, şi mai găsesc şi în fluviile ce o parcurg, mijloace de apărare. Suprafaţa teritoriului cu totul şesă e îmbelşugată în păşuni şi izvoare, iar fluviile şi râurile sunt aşa de numeroase, rum sunt în Egipt …

Read More »

Populaţia în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, dezvoltarea economică a Moldovei şi Ţării Româneşti şi îngrădirea dominaţiei otomane au contribuit la o simţitoare creştere a populaţiei. În condiţiile acestei noi situaţii, politica domniei de a procura braţe de muncă pentru regiunile de câmpie, prin colonizări de ţărani din regiunile de deal, din Transilvania şi din sudul Dunării, a dat rezultate mai eficace decât în epoca precedentă în ciuda pustiirilor provocate de războaie, incursiuni turceşti de pradă şi epidemii. O apreciere generală asupra nivelului demografic al principatelor se poate face mai bine în această perioadă, …

Read More »

Populaţia provinciei Dacia: colonişti şi autohtoni

Îndată după terminarea războaielor dacice şi organizarea provinciei, în afară de personalul din aparatul administrativ, fiscal sau economic şi de trupele lăsate pentru apărarea teritoriului cucerit, împăratul Traian a adus în Dacia nenumăraţi cetăţeni romani şi locuitori din întreg imperiul, cărora le-a dat pământ sau i-a folosit ca organizatori, tehnicieni sau lucrători specializaţi în exploatarea minelor de aur şi a celorlalte bogăţii ale solului şi subsolului provinciei. Un scriitor roman târziu, din secolul IV, Eutropius, afirmă într-un cunoscut pasaj că Traian după ce a supus Dacia, a adus aici din toată lumea romană mulţimi nesfârşite de oameni pentru a cultiva …

Read More »

Populaţia din Transilvania după Răscoala lui Horea

În ce priveşte situaţia demografică, la sfârşitul secolului XVIII-lea şi în primele decenii ale secolului al XIX-lea, conscripţiile şi statisticile înregistrează un spor apreciabil de populaţie în Transilvania, favorizat de prefacerile petrecute în viaţa social-economică. Situaţia demografică în această perioadă arată că proporţia dintre diferitele neamuri conlocuitoare se menţine cu aceeaşi majoritate absolută pentru români, cu toate că documentele contemporane înregistrează o emigrare neîntreruptă de mari proporţii din Transilvania spre Ţara Românească şi Moldova, pe când imigrarea este redusă. În evoluţia demografică a Transilvaniei, pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea se înregistrează două fenomene semnificative: o creştere sensibilă a populaţiei …

Read More »

Dacia în perioada de trecere la feudalism. Populaţia autohtonă din Dacia

Istoria Daciei în perioada dintre încetarea stăpânirii romane şi secolul al X-lea al erei noastre constituie unul din cele mai dificile capitole ale istoriei vechi a României. Aceasta se explică atât prin complexitatea procesului istoric, datorită coexistenţei mai multor populaţii diferite ca origine etnică şi aflate în stadii diferite de dezvoltare socială şi economică, cât şi prin insuficienţa izvoarelor. Temelia etnică a procesului istoric a constituit-o, fără îndoială, populaţia autohtonă. Este firesc deci să începem tratarea istoriei Daciei în perioada amintită cu analiza situaţiei acestei populaţii, în măsura în care ne-o îngăduie documentarea existentă, uneori inedită. Prin populaţie autohtonă noi …

Read More »

Populaţia Dobrogei în epoca romană. Clasele sociale

Înmulţirea aşezărilor de tot felul în Dobrogea romană, trebuie pusă în legătură pe de altă parte şi cu sporirea populaţiei ei. Documentele din epoca romană ne îngăduie să cunoaştem mai multe categorii de populaţie, a căror poziţie socială şi economică deosebit de variată ne este în parte cunoscută. Populaţia autohtonă a Dobrogei a rămas şi în epoca romană în marea ei majoritate geto-dacică. Unele infiltraţiuni mai vechi de populaţie străină, ca de pildă grupurile de sciţi documentate cu trei veacuri mai înainte, s-au topit în masa populaţiei geto-dacice din Dobrogea. Prin faptul cuceririi, populaţiei băştinaşe geto-dacice care se opusese în …

Read More »

Epoca elenistică. Teritoriile oraşelor greceşti din Dobrogea. Administrarea şi explorarea lor. Relaţiile cu populaţia getă băştinaşă

Din ultimii ani ai acestui veac şi din prima jumătate a celui de-al III-lea datează de altminteri primele ştiri referitoare la existenţa unor teritorii orăşeneşti la Callatis şi Tomis, precum şi primele mărturii documentare despre locul agriculturii în economia celor două cetăţi. Pe temeiul acestora, se poate face presupunerea ca, indiferent de împrejurările care le-au dat naştere, teritoriile au slujit oraşelor în chestiune nu numai ca baze de întreţinere, dar şi ca surse de câştig, în măsura în care prisosul de grâne şi de alte produse trebuie să fi. constituit pentru fiecare din ele primul – dacă nu principalul – …

Read More »

Populaţia dacică sub stăpânirea romană

Dar coloniştii romani nu au fost singurii locuitori ai Daciei. Ei nu au venit într-o terra deserta, înainte de cucerire Dacia fiind o ţara cu o populaţie numeroasa. Inscripţiile îi atestă, e adevărat, aproape numai pe colonişti, dar e ştiut că în epoca romană puţini erau cei în stare să ridice monumente şi inscripţii. Aceştia erau în primul rând coloniştii înstăriţi, „orăşeni iubitori de fast şi eternizare epigrafică”, cum i-a caracterizat un istoric al nostru în schimb, populaţia exploatată, mai ales cea din lumea satelor, a rămas anonimă, fiind prea puţin documentată de inscripţii şi în general de izvoarele scrise. …

Read More »