Tag Archives: Poporul român

Premise istorice ale redobândirii independenţei poporului român

Este o caracteristică a istoriei poporului român străduinţa de a asigura o dezvoltare liberă alcătuirilor sale de stat. După cum specific este şi faptul că Ţara Românească sau Muntenia, Moldova şi Transilvania (cât a fost principat autonom) nu au avut ca scop expansiunea teritorială în detrimentul altor popoare, ci apărarea vetrei lor împotriva armatelor invadatoare ale unor imperii şi regate vecine. Dacă acţiunea din 1273 sau 1277 – opiniile variază în privinţa datei – a voievodului Litovoi de a cuceri cu armele independenţa voievodatului său oltean s-a terminat prin moartea, cu sabia în mână, pe câmpul de luptă, a acestui …

Read More »

Oltenia – o vatră de formare a poporului român

Simbioza etno-culturală şi lingvistică dintre coloniştii romani şi localnicii geto-daci avea să ducă până la urmă, ca de altfel în toată Dacia, la formarea unui nou element etnic: daco-romanii. Oltenia şi Banatul au fost cucerite de romani mai devreme decât restul Daciei. Stăpânirea romană a durat în aceste părţi vreme mai îndelungată. După anul 275, când Imperiul renunţă la Dacia Traiană, romanii păstrează sub stăpânirea lor malul stâng al Dunării, pe care l-au fortificat, iar Constantin cel Mare – pe la anul 332 – a recucerit o bună parte a Olteniei, inclusiv zona Craiovei de astăzi, Oltenia rămânând o vreme …

Read More »

Un dureros bilanţ dar şi o mare izbândă a poporului român după primul război mondial

Marea conflagraţie mondială de la începutul secolului XX a ţintuit omenirea sub puternica sa tensiune mai bine de 4 ani. Cele peste 29 de state angajate în timpul războiului pe diferite fronturi de luptă, totalizând un număr de peste un miliard şi jumătate de locuitori, au avut de suportat considerabile pierderi materiale şi umane în proporţii uriaşe, fără precedent în istorie. Operaţiile militare desfăşurate în numeroase zone ale Terrei, au angajat o armată în efectiv de aproximativ 70 de milioane de oameni, consumând bunuri materiale în valoare de cea 208 miliarde dolari. Sângerosul măcel a lăsat în urma sa un …

Read More »

Contribuţia poporului român la Războiul ruso-turc din 1768-1774

În războiul din 1768-1774, acţiunea Rusiei în Principate a fost sprijinită de o parte mai mare a boierimii decât m timpul războiului precedent. Legăturile mai numeroase şi mai strânse dintre familiile boiereşti de la noi şi cele din Rusia, dintre reprezentanţii celor două biserici şi mai ales prestigiul internaţional considerabil mărit al Imperiului rus au făcut ca propaganda organizată în vederea războiului să găsească un ecou larg printre boierii celor două Principate. Programul politic al acestor boieri se poate cunoaşte din proiectele de organizare şi din memoriile prezentate Curţii de la Petersburg. Punctul esenţial era înlăturarea dominaţiei otomane, ceea ce …

Read More »

Formarea poporului român sub influenţa slavonă

În vocabulariul românesc se află o foarte mare mulţime de cuvinte slavoneşti: în nici una din limbile neslavice, nici în cea greacă, nici în cea albaneză şi nici în limbile germanice proporţia nu e aşa de mare. Pentru străinul care nu vede decât cuvinte, fără să-şi dea sama de valoarea lor intrinsecă, de răspândirea lor dialectală şi de frecvenţa întrebuinţării lor, precum nici de preţioasele elemente latine ascunse prin colţuri de ţară sau în limbajul profesional, elementele slave sunt aproape covârşitoare. Privit însă fără prejudecată şi cu deplină cunoştinţă a chestiunii, lucrul stă altfel. Articole, pronume, adverbe, conjuncţii, prepoziţii şi …

Read More »

Etnogeneza poporului român

Etnogeneza poporului român se înscrie în procesul general european deformare a popoarelor şi limbilor neolatine. Ea s-a desfăşurat într-o lungă perioadă de timp, la nord şi sud de Dunăre, şi a avut drept coordonate esenţiale sinteza şi simbioza daco-romană şi asimilarea slavă. Născută o dată cu poporul care o vorbeşte, limba română este fundamental romanică, dar păstrează elemente dacice şi influenţe slave. Poporul român Dacii, care atinseseră un anumit nivel de civilizaţie înainte de cucerirea traiană, au dăinuit sub stăpânirea romană; ei s-au integrat în viaţa economică şi socială a noii provincii, alcătuind totodată suportul influenţei pe care imperiul a …

Read More »

Starea poporului român la 1900

Când vrem să înţelegem complet istoria dezvoltării unui popor, este necesar să ne familiarizăm şi cu starea lui prezentă, produsul final al celei dintâi. Abia prin aceasta expunerea istoriei de două mii de ani a poporului românesc îşi găseşte încheierea în această ultimă parte. Era cu neputinţă să se dea cu siguranţă numărul românilor care trăiau pe la 1900 înlăuntru şi în afara statului românesc. Statistica era, ce-i drept, binişor dezvoltată în regat, dar nu erau funcţionari statisticieni cultivaţi ştiinţificeşte: se recurgea mai mult la funcţionari poliţieneşti şi la învăţători – şi tot aşa lipsea un control posterior, necesar, al …

Read More »

Geto-dacii, strămoşi ai poporului român

Semnificaţia denumirilor Geţii sunt menţionaţi îndeosebi în izvoarele greceşti. În secolul al V-lea î.Hr., Sofocle nu-i raportează însă la un spaţiu geografic, în această privinţă, mai utile sunt informaţiile transmise de Herodot şi Tucidide. Nici ei nu precizează dacă respectivul ethnonim este cel prin care înşişi geţii se desemnează. La fel stau lucrurile cu alţi traci de la nord de Haemus. Moesii, al căror teritoriu este străbătut de Istru, sunt consideraţi de către Sallustius, istoric roman din secolul I î.Hr., ca fiind „tot una cu vechiul «neam aprig al geţilor»”. Spre sfârşitul erei vechi, termenul „geţi”, dat iniţial unei grupări …

Read More »

Formarea limbii şi a poporului român

După ce, din cele expuse până acum, am cunoscut istoria societăţii omeneşti pe teritoriul României, din timpurile cele mai vechi până în preajma naşterii feudalismului (secolul X d.Hr.), ne rămâne să tratăm şi să lămurim acum una din problemele fundamentale ale istoriei noastre, anume aceea a. locului şi timpului în care s-a plămădit limba şi poporul român. Problema, după cum se ştie, a frământat de aproape două secole atât istoriografia română cât şi cea străină. Istoriografia română şi o mare parte din cea străină a susţinut în general şi întotdeauna autohtonia poporului român pe teritoriul patriei sale, văzând în poporul …

Read More »