Tag Archives: Poeţi

Gheorghe Dimitriu

Gheorghe Dimitriu (30 octombrie 1916, Tecuci, judeţul Galaţi – 13 octombrie 1999, Chişinău) – poet şi prozator. Scriitor autodidact, Dimitriu s-a inspirat cu precădere din universul infantil şi adolescentin. Cărţile sale de versuri – Albinuşa (1965), Din traista lui Păcălici (1968) -, precum şi cele de proză – Boxerul (1960), Tic-tac (1966), Visul (1968) – vădesc o bună cunoaştere a psihologiei copilului, ca şi a strategiilor narative ale folclorului copiilor, din care autorul preia formulele consacrate (ghicitori, păcăleli, jocuri de cuvinte etc.). Fiind şi pictor, Dimitriu îi familiarizează pe copii prin povestirea Meşterul Penel (1981) cu noţiuni din domeniul artelor …

Read More »

Christea N. Dimitrescu

Christea (Christu) N. Dimitrescu (26 mai 1878, Bucureşti – 1956) – poet şi publicist. Fiu al Elenei şi al lui Nicolae Dimitrescu, Dimitrescu se îndreaptă spre o carieră publică şi literară, întocmai ca şi unchiul său, scriitorul Cristu S. Negoescu. A întreprins, pe urmele acestuia, studii în Litere şi Drept (obţine licenţa cu teza Adopţiunea în dreptul roman şi român). Funcţionar în diferite ministere (Justiţie, Finanţe, Educaţie Naţională) sau la Casa Artelor, director la Muzeul Comercial şi Industrial, a practicat concomitent avocatura şi a predat literatura la Academia de Muzică şi Artă Dramatică, fondată de Theodor M. Stoenescu. A fost …

Read More »

Neculai Dimachi

Neculai Dimachi (circa 1777 – 16 octombrie 1836, Iaşi) – autor de versuri şi autor dramatic. Coborâtor dintr-o familie de boieri de origine grecească, Dimachi este fiul marelui vornic, iar mai târziu mare logofăt, Manolache. În 1803, tânăr căminar, e primit în Divan. În opoziţie sub domnitorul Ioan Sandu Sturdza, ajunge chiar să candideze la domnie, împotriva lui Mihail Sturdza, în 1834. Vel vornic, preşedinte al Tribunalului Apelativ în vremea Regulamentului Organic, se ocupă, când are prilejul, de negoţuri. Dintre cele trei fiice, cea mai mare, Catinca, potrivit unei legende îndoielnice, ar fi avut un amestec în aventura galantă ce …

Read More »

Ştefan Dima

Ştefan Dima (23 noiembrie 1906, Zărneşti, judeţul Buzău) – poet. Născut într-o familie de ţărani, îşi face studiile la Buzău şi Bucureşti, unde în 1934 a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie, obţinând diplome de licenţă la ambele profiluri. S-a specializat în estetică la Viena. În perioada 1935-1970 a fost profesor secundar în provincie, încheindu-şi activitatea în Bucureşti. A debutat cu versuri în „Vlăstarul” (Buzău) în 1927, apoi a colaborat cu poezii şi articole literare la „Litere” şi sporadic la „Cuvântul liber”, „Viaţa literară”, „Azi”, „Revista Fundaţiilor Regale” şi „Universul literar”. Versurile din primul volum, Lumini în interior (1934), par …

Read More »

Simona Grazia Dima

Simona Grazia Dima (7 octombrie 1958, Timişoara) – poetă şi traducătoare. Părinţii, Valentina şi Simion Dima, sunt scriitori. Dima a urmat la Timişoara Liceul „Constantin Diaconovici-Loga” (1974-1978) şi Facultatea de Filologie, specialitatea engleză-română (1978-1982). Traseul profesional include un an de profesorat la Variaş, apoi un an ca traducătoare la „Electromotor”, după care, din 1984, a funcţionat ca bibliotecară la Biblioteca Judeţeană Timiş. Din 1990 se angajează ca traducătoare la sucursala Timişoara a Institutului de Studii şi Proiectări Energetice din Bucureşti. În anul 2000 pleacă la Bucureşti, în centrala aceluiaşi institut, dar peste un an intră în redacţia revistei „Contemporanul. Ideea …

Read More »

Virgil Diaconu

Virgil Diaconu (28 octombrie 1948, Râmnicu Sărat, judeţul Buzău) – poet, eseist şi gazetar. Este fiul Elisabetei (născută Gheorghiu) şi al lui Gheorghe Diaconu, muncitor electromecanic la CFR. A absolvit, în 1974, o şcoală de proiectanţi auto la Colibaşi. A lucrat ca proiectant la Arpechim Piteşti (1974-1989), şi după patru ani de şomaj, ca director de personal la Societatea Ritz-Guard din acelaşi oraş (1995-1997). A iniţiat şi a fost redactor responsabil la „Săgetătorul”, suplimentul cultural al ziarului „Argeş” (1997-2002), din 1999 fiind referent pentru presă şi publicaţii la Centrul Cultural din Piteşti, calitate în care a determinat realizarea, la Editura …

Read More »

Nicolae Diaconu

Nicolae Diaconu (12 noiembrie 1947, Ţicleni, judeţul Gorj) – poet, traducător şi publicist. Este fiul Mariei (născută Digă) şi al lui Ioan Diaconu, ţărani. A urmat şcoala primară în localitatea natală, gimnaziul la Târgu Cărbuneşti, iar din 1962 a fost elev al Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu. După bacalaureat (1966), a devenit student la Facultatea de Filologie, secţia română-italiană, a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. Coleg de serie cu Ion Mircea, Adrian Popescu şi Marcel Constantin Runcanu, a făcut parte din Cenaclul Echinox şi din redacţia revistei cu acelaşi nume (1970-1971). După licenţă, timp de un an, a fost profesor …

Read More »

Ioana Diaconescu

Ioana Diaconescu (21 iulie 1947, Bucureşti) – poetă şi traducătoare. Este fiica Justiniei (născută Vlad) şi a lui Ion Diaconescu, profesori. Urmează Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, secţia română-italiană, absolvind-o în 1971. Lucrează între 1971 şi 1993 la Uniunea Scriitorilor, apoi, până în 1995, la publicaţiile pentru străinătate, după care este redactor la Societatea Română de Radio. A debutat (prezentată de Geo Dumitrescu) cu opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” …

Read More »

Valentin Deşliu

Valentin Deşliu (9 septembrie 1927, Glăvani, judeţul Cetatea Albă, Basarabia – 25 aprilie 1993, Bucureşti) – poet şi traducător. Este fiul Paraschivei (născută Balaban) şi al lui Dumitru Deşliu, învăţător. După studii liceale la Ismail, Piteşti, Bucureşti şi Alexandria (cu bacalaureatul în 1946), urmează secţia de limbi slave a Universităţii din Bucureşti (1972-1975). Funcţionează, în judeţul Argeş, ca pedagog şi profesor suplinitor la Şcoala de agricultură din Dobrogostea, secretar la Primăria din Borleşti, şef al Secţiei de cultură şi artă a raionului Merişani. A fost şi redactor la revistele „Urzica” (1951-1952), unde debutează, şi „Albina” (1952-1957), translator la Ministerul învăţământului …

Read More »

Dan Deşliu

Dan Deşliu (31 august 1927, Bucureşti – 4 septembrie 1992, Neptun, judeţul Constanţa) – poet şi traducător. Este fiul Elenei (născută Săndulescu) şi al lui Ştefan Deşliu, contabil la Compania Bulandra, ulterior administrator al Teatrului Muncitoresc. Începe studiile secundare la Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti, le continuă la Şcoala de Aeronautică din Mediaş şi la Liceul de Construcţii din Bucureşti. La îndemnul lui Victor Ion Popa urmează Conservatorul de Artă Dramatică (clasa Mariei Filotti) din Bucureşti, după care, între 1946 şi 1948, e actor la Petroşani şi Bucureşti. Este redactor şi reporter la revista „Flacăra”, redactor la „Scânteia”, redactor-şef adjunct …

Read More »