Tag Archives: Personalităţi din Ploieşti

Mihail Cosma

Mihail Cosma (pseudonimul literar al lui Cosma Moise) (14 aprilie 1922, Ploieşti – 28 ianuarie 1978, Bucureşti) – poet, prozator şi traducător. Este fiul Dariei şi al lui Ioan Moise. Urmează studii de filosofie şi drept la Universitatea din Bucureşti, absolvite în 1945. Debutează cu versuri în 1937, în „Porunca vremii”, colaborând apoi şi la „Universul literar”. Lansat sub semnătura M.I. Cosma, publică în „Vremea” (1943) şi „Dacia rediviva” (1942-1944). Debutează editorial în 1944, cu volumul Geode, semnat tot M.I. Cosma; semnând ulterior Mihail Cosma, a dat naştere la confuzii între el şi scriitorul devenit poetul de limbă franceză Claude …

Read More »

Barbu Constantinescu

Barbu Constantinescu (1839, Ploieşti – 30 noiembrie 1891, Bucureşti) – culegător de folclor. După studii gimnaziale la Ploieşti şi la Bucureşti şi studii teologice la Bucureşti (1852-1858), face studii universitare de filosofie şi pedagogie la Leipzig (1860-1866), luându-şi aici doctoratul în filosofie (1866). Revenit la Bucureşti, este profesor de liceu (1866-1888), apoi profesor universitar şi decan la Facultatea de Teologie (1882-1884, 1888-1891), director de studii la Azilul „Elena Doamna” (1882-1886, 1888-1889). A întemeiat revista de pedagogie „Educatorul” (1883-1884). A colaborat şi la „Columna lui Traian”, „Ghiluşul”, „Învăţătorul” şi „Lumina pentru toţi”. Autor de manuale didactice, Constantinescu publică, sub titlul Probe …

Read More »

Ştefan Bezdechi

Ştefan Bezdechi (24 aprilie 1888, Ploieşti – 25 martie 1958, Cluj) – clasicist şi traducător. Provine dintr-o familie de mici meseriaşi de origine aromână. Student al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, discipol al lui Vasile Pârvan, Bezdechi a studiat apoi la Berlin. A venit în contact cu vestiţi cercetători ai Antichităţii, ca Ulrich von Willamowitz-Moellendorff şi Eduard Norden. La intrarea României în primul război mondial, se refugiază în Danemarca. În 1919, este numit agregat stagiar pentru limba şi literatura greacă la Facultatea de Litere din Cluj. Treizeci de ani (1919-1951) va activa în catedră, devenind profesor …

Read More »

Emil Bărbulescu

Emil Bărbulescu (19 octombrie 1897, Ploieşti – 31 martie 1926, Bucureşti) – poet. Între 1909 şi 1916, a urmat Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti. Înrolat în 1916, e avansat sublocotenent în 1917 şi locotenent în 1919, rămânând ofiţer activ până în 1921, când demisionează, pentru a se dedica publicisticii. Debutează în „Curierul liceului”, revistă fondată de fratele său mai mare, Zaharia Bărbulescu. Mai colaborează asiduu, cu versuri iscălite Ioan Em. Rădulescu, la „România viitoare” şi, sporadic, la „Cortina”, „Propăşirea” şi „Flacăra”. După război, publică note, scurte proze şi poezii în „Dunărea”, „România nouă”, „România viitoare”, „Gazeta cărţilor”, „Cele …

Read More »

Corneliu Antim

Corneliu Antim (pseudonimul literar al lui Corneliu Ţânţu) (4 septembrie 1942, Ploieşti) – poet. Este fiul Elenei (născută Athanasiu) şi al lui Anton Ţânţu. Urmează Liceul „I.L. Caragiale” din Ploieşti, absolvit în 1960, şi cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, absolvite în 1965, precum şi cursuri de politologie la Institutul de Perfecţionare şi Conducere (1972) şi de istoria şi teoria artei (1974). A fost metodist la Casa de Creaţie Prahova, culegător de folclor, realizator de spectacole folclorice, prezentate la festivaluri internaţionale, curator al unor saloane de artă şi programe expoziţionale internaţionale, editor de cataloage şi …

Read More »

Ştefan Alexiu

Ştefan Alexiu (7 septembrie 1900, Ploieşti – 4 februarie 1969, Ploieşti) – poet şi prozator. Fiu al Mariei şi al lui Nicolae Alexiu, dascăl în satul prahovean Lunca Mare, Alexiu a slujit cu modestie un crez, tradiţia. A scris poezie, file de jurnal, proză scurtă, romane, recenzii literare, articole despre limba şi cântecul popular în „Săptămâna”, „înfrăţirea”, „Mioriţa”, „Strada”, „Orientări”, „Prahova”, „Gazeta cărţilor”, „Ecoul Prahovei”, „Flacăra”, „Cruciada românismului”, „Şcoala şi viaţa”, „Slova noastră”, „Opinia liberă”, semnând şi D’Artagnan, D’Art, Şt. Al. Luca. A fost redactor la „Gazeta învăţătorilor prahoveni” şi la „Prahova noastră”. A scos, împreună cu F. Voican, revista …

Read More »

Tania Lovinescu

Tania Lovinescu (9 decembrie 1924, Ploieşti) – poetă şi prozatoare. Este fiica Rebecăi Goldenberg (născută Feldman), învăţătoare, şi a lui Herman Goldenberg, chimist. A absolvit Liceul „Cultura” şi Facultatea de Fizico-Chimice din cadrul Universităţii bucureştene, luându-şi licenţa în 1949. A lucrat la Radiodifuziunea Română (1949-1983), la Institutul Român de Relaţii Culturale cu Străinătatea (1953-1955), la Consiliul Naţional al Femeilor (1955-1967), la revista „Agricultura socialistă”, devenită „Satul socialist” (1967-1975). În 1989 a emigrat în Israel. Debutează în 1957, cu un reportaj, la revista „Femeia” şi mai colaborează la „România liberă”, „Contemporanul”, „Magazin”, „Albina”, „România literară” etc. Debutul editorial îl reprezintă volumul …

Read More »

Nichita Stănescu

Nichita Stănescu (31 martie 1933, Ploieşti – 13 decembrie 1983, Bucureşti) – poet, eseist şi traducător. Este fiul Tatianei (născută Cereaciukina) şi al lui Nicolae (Călae) Stănescu. Străbunicul patern, Matei Stănescu, era din părţile localităţii Filipeştii de Pădure şi se stabilise în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în mahalaua Sfânta Vineri din Ploieşti, situată lângă Bariera Bucovului şi traversată de Calea Oilor. Om întreprinzător, el face un atelier de aba şi îşi dă copiii la şcoală. Unul dintre ei, Hristea Stănescu, bunicul poetului, continuă afacerile familiei („abageria”) şi are nouă copii, ultimul fiind Nicolae, tatăl poetului. Ceilalţi fraţi …

Read More »