Tag Archives: Personalităţi din judeţul Vâlcea

Dionisie Eclesiarhul

Dionisie Eclesiarhul (circa 1740, Stoeneşti, judeţul Vâlcea – 1820, Craiova) – cronicar şi caligraf. Dumitru, după numele mirean, era unul dintre cei patru copii ai familiei modeste a lui Alexie şi a Aspaziei, ce va deveni Anastasia monahia. La şcolile mănăstireşti din zonă a deprins limbile slavonă, greacă, rusă, cunoştinţe de toponimie, de istorie şi geografie, meşteşugul caligrafiei şi al miniaturii, arta gravurii şi a picturii bisericeşti. Ucenic al episcopului Grigorie Socoteanu şi preot de mir la biserica Episcopiei Râmnicului, se va călugări la Hurezu (1769). Va fi ieromonah (1770-1771) şi, pentru scurt timp, egumen. Ca eclesiarh la Episcopia Râmnicului …

Read More »

Traian Diaconescu

Traian Diaconescu (14 iulie 1939, Bălceşti, judeţul Vâlcea) – clasicist, traducător şi istoric literar. Este fiul Mariei şi al lui Savu Diaconescu, ţărani. Urmează cursurile primare în satul natal, gimnaziul la Liceul „Ion Neculce” din Bucureşti, iar cursurile liceale la Balş, judeţul Olt. Va absolvi în 1963 Facultatea de Filologie, secţia limbi clasice, a Universităţii din Bucureşti. Îşi susţine doctoratul în filologie clasică în 1974, cu teza Metaforă şi univers saturnalic în comedia lui Plautus. Începând din 1963 trece prin toate gradele didactice (până la profesor titular şi şef de catedră) la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. Beneficiază de …

Read More »

Mircea C. Demetriade

Mircea C. Demetriade (2 septembrie 1861, Ocnele Mari, judeţul Vâlcea – 11 septembrie 1914, Bucureşti) – poet, traducător şi autor dramatic. Dintr-o familie care a dat actori renumiţi, fiu al lui Constantin Dimitriade, om de teatru, autor dramatic, şi al Luxiţei Saragea, şi frate vitreg al Aristizzei Romanescu, Demetriade s-a pregătit la rându-i să devină actor. A urmat, cu întreruperi, cinci clase liceale, apoi, la Conservator, cursul de declamaţie al lui Ştefan Vellescu. Bonifaciu Florescu şi Pantazi Ghica, prieteni ai tatălui său, îl îndemnau să scrie. Frecventează gruparea de la „Literatorul”, unde debutează în 1880 cu „acuarele”. O nuvelă (Victima …

Read More »

Episcopul Damaschin

Episcopul Damaschin (? – 5 decembrie 1725, Râmnicu Vâlcea) – traducător. Pe numele laic Dumitru Voinescu, Damaschin provenea dintr-o familie boierească ce avea o moşie pe Dâmboviţa. A fost tipograf şi dascăl la şcoala slavonă din Bucureşti. În 1703 este ales episcop al Buzăului, iar în 1708 e numit în scaunul Episcopiei Râmnicului. Poliglot şi cultivat, se remarcă prin intensa activitate de traducător, dar şi prin dârzenia cu care apără drepturile româneşti în faţa vremelnicilor cuceritori austrieci. Cele mai importante cărţi traduse de el – Apostolul (1683), Orologiul (Ceaslovul) (1745) şi Sfânta şi dumnezeiasca evanghelie (1746) – au fost tipărite …

Read More »

Alexandru Cerna-Rădulescu

Alexandru Cerna-Rădulescu (10 ianuarie 1920, Stăneşti, judeţul Vâlcea – 21 august 1990, Bucureşti) – poet, gazetar şi traducător. Este fiul Elvirei-Ecaterina (născută Rădulescu) şi al lui Gheorghe Cerna, învăţător. Cerna-Rădulescu era elev de liceu la Craiova (apoi la Râmnicu Vâlcea) când a debutat cu versuri la revista şcolară „Ion Maiorescu” (1934), a participat la redactarea unor periodice (între care „Doina”, apărută la Stăneşti, în 1935-1938) şi a colaborat la mai multe publicaţii locale. Tot acum a tipărit şi două plachete de versuri imature – Încrustări pe-un strop de rouă (1934) şi Sunt ţăran! (1937), semnate Al. Delacerna. Venit la Bucureşti …

Read More »

Nicolae M. Budurescu

Nicolae M. Budurescu (28 iunie 1888, Râmnicu Vâlcea – 6 aprilie 1974, Bucureşti) – poet. Fiul Mariei (născută Fotino) şi al lui Marin S. Budurescu, inginer, Budurescu, care după o scurtă şi discretă febră simbolistă, se sustrage definitiv chemării muzelor, a făcut la Bucureşti cursuri liceale, la Colegiul „Sf. Sava”, apoi studii de litere şi drept. Pe lângă o carieră de avocat (intră în Baroul Ilfov în 1912), nutreşte ambiţii politice, fiind deputat în 1919-1920, 1931-1932 şi în 1934-1937. Deţine, un timp, funcţii de o anume însemnătate: secretar general în Ministerul Muncii, în Ministerul de Interne, subsecretar de stat pe …

Read More »

Horia Bottea

Horia Bottea (3 martie 1891, Râmnicu Vâlcea – 22 iunie 1948, Braşov) – poet şi publicist. Este fiul Mariei (născută Zugrăvescu) şi al lui Anton Bottea, avocat, decan al Baroului din Râmnicu Vâlcea. După terminarea liceului în oraşul natal, se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti, pe care o va absolvi în 1913. Optând pentru cariera de magistrat, este numit la judecătoria din Pătârlagele, de unde, fire insurgenţă, va fi deseori „permutat”. Demisionând în 1924, un timp e profesor suplinitor la Satu Mare şi Oradea. Reintegrat în magistratură în 1930, e judecător la Câmpina, apoi la Ocna Sibiului şi …

Read More »

Gheorghe Bobei

Gheorghe Bobei (29 octombrie 1897, Bărbăteşti, judeţul Vâlcea – 8 decembrie 1973, Bărbăteşti) – poet şi folclorist. Este fiul Ioanei şi al lui Ion Bobei. Bobei a făcut primele clase la Bărbăteşti. În 1911 intră, ca bursier, la Şcoala Normală din Constanţa. Începe între timp să scrie, trimiţând primele încercări, în versuri şi în proză, la „Dobrogea jună”. După un an de învăţătură la Craiova, se întoarce în cetatea tomitană, pentru ca între 1916 şi 1918, în timpul războiului, să urmeze, la Botoşani, Şcoala de ofiţeri în rezervă. Din 1919, predă la şcoala din Dobriceni (în judeţul Vâlcea), unde va …

Read More »

Ştefan Bălceşti

Ştefan Bălceşti (pseudonimul literar al lui Ştefan Ionescu) (30 mai 1896, Olteţu, azi Otetelişu, judeţul Vâlcea – 11 noiembrie 1975, Bucureşti) – poet şi publicist. La toponimul Bălceşti, al comunei natale, trimite numele literar adoptat de poet mai târziu. Este fiul Sultanei şi al lui Gheorghe Ionescu (tatăl va ajunge diriginte poştal la Râmnicu Vâlcea). Bălceşti a urmat, la Craiova, Liceul Militar „D.A. Sturdza”, după anii de front tânărul ofiţer fiind integrat aici în rândul dascălilor. Elev, face întâii paşi în publicistică, între 1913 şi 1915, încurajat de gazetele locale „Curierul Olteniei”, „Apărarea naţională”, şi tot acum apare cu prima …

Read More »

Teodor Bălăşel

Teodor Bălăşel (7 noiembrie 1869, Bogdăneşti, judeţul Vâlcea – 30 ianuarie 1941, Ştefăneşti, judeţul Vâlcea) – folclorist. După ce a urmat cursurile Seiriinarului de la Râmnicu Vâlcea (1885-1889), a fost învăţător (din 1889), diacon (din 1892) şi preot paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ştefăneşti. Împreună cu C.S. Nicolăescu-Plopşor, G.F. Ciauşanu, N.I. Dumitraşcu, Gheorghe N. Dumitrescu-Bistriţa, I.N. Popescu, C. Ciobanu-Pleniţa, I.I. Buligan-Delagorj şi Gheorghe Gh. Fierăscu a pus, la 3-5 ianuarie 1927, bazele Tovărăşiei folcloriştilor olteni, care a editat, timp de un an, revista „Suflet oltenesc”. Având şansa de a locui într-o bogată zonă folclorică, în apropiere de Valea Mamului …

Read More »