Tag Archives: Personalităţi din judeţul Suceava

Teoctist Blajevici

Teoctist Blajevici (23 februarie 1807, Tişăuţi, judeţul Suceava – 9 iulie 1879, Cernăuţi) – cărturar şi autor de versuri. Teodor pe numele de mirean, fiu al parohului din Tişăuţi, după studii teologice la Cernăuţi, este numit, din 1832, preot la Storojineţ şi Prisăcăreni, iar după 1837 intră în cinul monahal. La Cernăuţi, a funcţionat ca „spiritual” şi, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 şi 1866, asesor şi referent la Consistoriul episcopal, suplineşte, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu şi la Preparandie. Din 1863 egumen la mănăstirea Dragomirna, este numit, în 1874, arhimandrit diecezan şi vicar. În …

Read More »

Emil Biedrzycki

Emil Biedrzycki (5 mai 1880, Suceava – 12 decembrie 1975, Cracovia, Polonia) – istoric literar şi traducător polonez. Originar dintr-o familie poloneză din Bucovina, Biedrzycki şi-a făcut studiile liceale la Cernăuţi şi pe cele superioare la Universitatea „Jan Kazimierz” din Lvov, unde şi-a luat doctoratul în filologie şi a funcţionat ca lector de limbă şi literatură română (1922-1939). În timpul războiului, Universitatea din Lvov fiind închisă, a lucrat ca translator la o societate de asigurări. După război, îşi reia activitatea în cadrul lectoratului de limbă română de la Universitatea Jagellona din Cracovia (din februarie 1945), funcţionând neîntrerupt până la pensionare, …

Read More »

Artemie Berariu-Ieremievici

Artemie Berariu-Ieremievici (8 septembrie 1834, Satu Mare, judeţul Suceava – 15 septembrie 1922) – publicist. După şcolile urmate la Suceava şi Cernăuţi, Berariu-Ieremievici studiază, din 1858, filologia clasică în cadrul Facultăţii de Filosofie din Viena. Poliglot, el cunoştea limbile clasice, câteva limbi romanice (franceza, italiana) şi slave (sârba, ucraineana, rusa). După hirotonire (1862), se dedică activităţii de îndrumător al vieţii naţional-culturale din Bucovina. Paroh, din 1865, în comuna Ceahor, el a fost şi profesor la Institutul Teologic din Cernăuţi. Mai târziu, Berariu-Ieremievici va fi cancelar mitropolitan şi sinodal (1884-1895), protopop la Cernăuţi (1892) şi, din 1895, arhipresbiter. Este redactor, între …

Read More »

Ury Benador

Ury Benador (pseudonimul literar al lui Simion Schmidt) (1 mai 1895, Milişăuţi, judeţul Suceava – 23 noiembrie 1971, Bucureşti) – prozator. Dintre cei şase copii ai Liubei (născută Schmidt) şi ai lui Moise Grinberg, croitor din Mihăileni, stabilit, ulterior, la Brăila, Benador, al doilea născut, a trebuit să ia de timpuriu viaţa pe cont propriu. Lipsit de mijloace, a întrerupt pregătirea şcolară la nivelul ciclului primar, dar nici una dintre ocupaţiile încercate (librar, vânzător de vopsele etc.) nu-l va reţine. Şi-a însuşit, ca autodidact, limbile ebraică, franceză şi germană, care, alături de idiş şi română, i-au lărgit orizontul. Activează în …

Read More »

Nicolae N. Beldiceanu

Nicolae N. Beldiceanu (15 mai 1881, Rădăşeni, judeţul Suceava – 9 iunie 1923, Sibiu) – prozator, traducător şi autor dramatic. Este fiul Aglaei, fiica preotului Gheorghe Lateş din Rădăşeni, şi al lui Neculai Beldiceanu, poetul de la „Contemporanul”. Beldiceanu, încredinţat tatălui, în urma despărţirii părinţilor, îşi face studiile secundare în Iaşi. La Liceul Naţional îl cunoaşte pe Mihail Sadoveanu şi, din 1896, cei doi rămân legaţi printr-o nezdruncinată prietenie, evocată de Sadoveanu în Anii de ucenicie şi de Beldiceanu într-o proză intitulată Visuri. Împreună au tradus din Turgheniev Povestiri vânătoreşti, plănuind şi un roman satiric, Isprăvile părintelui Tărăboi; materia unor …

Read More »

Neculai Beldiceanu

Neculai Beldiceanu (26 octombrie 1844, Preuteşti, judeţul Suceava – 2 februarie 1896, Iaşi) – poet. Tatăl, Nicolae Beldiceanu, avea moşie la Preuteşti; pierzând-o, ajunge judecător la Tribunalul din Suceava. Mama descindea, de asemenea, dintr-o familie de mici boieri din Preuteşti. Beldiceanu a copilărit în sat şi a învăţat la Fălticeni şi Iaşi, unde a urmat cursurile Academiei Mihăilene. A ocupat funcţii administrative: subprefect, comisar de poliţie, între 1870 şi 1874 era profesor suplinitor de limba română şi latină la Liceul „Alecu Donici” din Fălticeni. Transferat în Botoşani (preda istoria şi geografia), apoi la Iaşi, a rămas până la sfârşitul vieţii …

Read More »

Ion Beldeanu

Ion Beldeanu (22 august 1939, Zamostea, judeţul Suceava) – poet şi prozator. Este fiul Olimpiei (născută Irimescu) şi al lui Ion Beldeanu, militar căzut pe front la Odessa (1941). A absolvit Şcoala Pedagogică din Rădăuţi, apoi a urmat cursurile unei şcoli postliceale de bibliotecari şi ale Facultăţii de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, după care, vreme de un an, a fost învăţător la ţară, iar din 1966 s-a consacrat ziaristicii. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent Agerpres pentru judeţul Suceava. A făcut parte din echipa care, în 1981, a fondat Cenaclul Suceava al …

Read More »

Jean Bart

Jean Bart (pseudonimul literar al lui Eugeniu [Eugenie] Botez) (28 noiembrie 1874, Burdujeni-Suceava – 12 mai 1933, Bucureşti) – prozator. Tatăl lui Bart, căpitanul de dorobanţi Panaite Botez, se distinge în Războiul pentru Independenţă şi avansează până la gradul de general de brigadă. Mama, Smaranda, fiică a căminarului Nastasachi Mihail, absolvise un pension francez. În 1878, familia se mută la Iaşi, unde în toamna lui 1883 Bart îl are ca institutor, în clasa a doua, pe Ion Creangă. Între 1886 şi 1889 este elev la gimnaziu, iar în august 1869 e înmatriculat la Şcoala fiilor de militari. Din septembrie 1894, …

Read More »

Dumitru Balan

Dumitru Balan (18 septembrie 1933, Burdujeni-Suceava) – traducător şi istoric literar. Este fiul Mariei (născută Ciornei) şi al lui Ilie Balan, muncitor ceferist. Urmează Liceul „Ştefan cel Mare” din Suceava, apoi face studii la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1952-1953) şi la Facultatea de Filologie (secţia rusă) a Universităţii de Stat „Mihail Lomonosov” din Moscova (1954-1958), devenind cadru didactic la Institutul de Limbă şi Literatură Rusă „Maxim Gorki”, apoi la Universitatea din Bucureşti. A colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Tribuna”, „Tomis”, „Ramuri”, „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, „Bucovina literară”, „Steaua” etc., cu articole …

Read More »

D.I. Atanasiu

D.I. Atanasiu (8 septembrie 1888, Burdujeni, judeţul Suceava – ?) – prozator şi gazetar. Fiu al unui institutor din Dorohoi, Atanasiu a absolvit liceul, apoi a avut o perioadă de peregrinări, cu slujbe temporare, prin ţară, când, din 1906, a şi colaborat la câteva periodice. Din 1919, devine ziarist profesionist, odată cu numirea sa ca redactor la ziarul „Unirea” (Bălţi), apoi la „Gazeta Bălţilor” (1920). La Craiova, este director la „Vremea nouă” (1921-1924, 1927), redactor şi director-proprietar (împreună cu Al. Iacobescu) la „Dreptatea” (1925). Stabilit în Bucureşti, va fi redactor la „Curentul” (1928-1929), „Izbânda” (1934-1935), „Ordinea” (1936-1944, unde a fost …

Read More »