Tag Archives: Personalităţi din judeţul Cluj

Irina Bădescu

Irina Bădescu (4 noiembrie 1938, Cluj) – traducătoare şi istoric literar. Este fiica Irinei şi a lui Radu Bădescu. Bădescu a absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din Bucureşti (în 1961). Predă până în 1964 la Institutul Pedagogic din Bucureşti, după care devine asistent şi urcă până la gradul de profesor la Facultatea de Limbi Străine, secţia franceză, a Universităţii din Bucureşti. Bădescu reprezintă un caz tipic de vocaţie pedagogică universitară care cenzurează fatalmente energia scriitoricească, punând mereu cu urgenţă în prim-plan misia social-formativă. Şi-a luat doctoratul cu o teză despre receptarea lui J.J. Rousseau în Franţa (1750-1800), din care …

Read More »

George Bariţ

George Bariţ (Bariţiu) (24 mai 1812, Jucu de Jos, judeţul Cluj – 2 mai 1893, Sibiu) – ziarist şi mentor cultural. Este fiul Anei Rafila (născută Cornea) şi al preotului Ioan Pop-Bariţ. Bariţ învaţă la şcoala maghiară din Trascău (Rimetea), la gimnaziul din Blaj şi apoi la Liceul Piarist din Cluj frecventând „humanioarele”. În 1829, se înscrie la Facultatea de Filosofie din Cluj. În pofida restricţiilor, îşi procură şi citeşte cu aviditate cărţi în limba română. După absolvire, revine la Blaj şi intră student la Teologie. Sunt anii când îi cunoaşte pe Simion Bărnuţiu şi Timotei Cipariu, când participă ca …

Read More »

Nicolae Balotă

Nicolae Balotă (26 ianuarie 1925, Cluj) – eseist, estetician şi critic literar. Este fiul Adelinei (născută Dragoman), de origine armeană pe linie paternă, şi al lui Gheorghe Balotă, avocat. Urmează la Cluj clasele primare la şcoala „Avram Iancu” (1931-1935), Liceul „George Bariţiu” (1935-1940). În urma Dictatului de la Viena, familia Balotă este obligată să părăsească Clujul. Balotă îşi continuă studiile la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj (din septembrie 1940). Face ultimele clase la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1941-1943), înscriindu-se apoi la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj, aflată în refugiu la Sibiu, unde îi …

Read More »

Tibor Balint

Tibor Balint (12 iunie 1932, Cluj) – prozator şi traducător. Copilăria grea, petrecută într-o mahala a Clujului, va fi determinantă pentru formarea viziunii sale literar-artistice. După studii medii absolvite la Cluj, devine redactor şi reporter, mai întâi în oraşul natal, la ziarul „Igazsag” (era concomitent student la Facultatea de Filologie), apoi la Bucureşti, la „Falvak Nepe” şi „Ifjumunkas”. Se întoarce la Cluj, unde, din 1967, este redactorul revistei pentru copii „Napsugar”. Debutează în presă la revista „Utunk” şi editorial în 1963, cu o culegere de nuvele. În 1969 şi în 1979 este distins cu Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor. …

Read More »

Georgeta Antonescu

Georgeta Antonescu (18 decembrie 1937, Cluj) – istoric literar. Fiică a Floricăi (născută Mazilu) şi a lui Caius Antonescu, medici, Antonescu frecventează şcoala la Sibiu (1944-1945), Lipova (1945-1949) şi Cluj (1949-1951), apoi, tot la Cluj, liceul, între anii 1951 şi 1954, avându-l între profesori pe I.D. Sârbu. Devine studentă a Facultăţii de Filologie-Istorie-Filosofie, secţia română, a Universităţii „Babeş-Bolyai” (1954-1958) şi se afirmă în cadrul cercurilor ştiinţifice studenţeşti. După obţinerea licenţei, îşi începe cariera didactică în învăţământul superior clujean. Doctor în filologie din 1971, ajunge profesor la Facultatea de Litere. A îndeplinit şi funcţiile de prodecan şi decan la aceeaşi facultate. …

Read More »

Janos V. Andras

Janos V. Andras (5 aprilie 1926, Viştea, judeţul Cluj – 25 februarie, 2006, Bucureşti) – publicist, editor şi traducător. Face liceul la Cluj, apoi studii superioare la Cluj şi Bucureşti. Primele sale scrieri publicistice apar în ziarul clujean „Vilagossag” (1946). Este redactor la revistele „Muvelodesi Utmutato”, „Tanugyi Ujsag” şi „Îndrumătorul cultural”, ulterior lector la Editura pentru Literatură din Bucureşti (1952-1968), redactor-şef al revistei „Muvelodes”, iar din 1975, redactor la Editura Kriterion, de unde se şi pensionează. Andras este unul dintre cei mai zeloşi traducători din proza românească. A transpus mai întâi în limba maghiară trei volume din nuvelele lui Liviu …

Read More »

Ioan Alexandru

Ioan (Ion) Alexandru (născut Ion Şandor) (25 decembrie 1941, comuna Topa Mică, judeţul Cluj – 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) – poet, eseist, traducător şi politician. Fiu al Valeriei (născută Cozar) şi al lui Ioan Şandor, ţărani, Alexandru urmează primii patru ani de şcoală în satul natal. A absolvit Liceul „George Bariţiu” din Cluj (1962); tot acolo a urmat, timp de doi ani, cursurile Facultăţii de Filologie (1962-1964). În 1964 se mută la Universitatea din Bucureşti, unde, în 1968, îşi ia licenţa şi devine asistent. Bursier Humboldt, urmează, între 1968 şi 1972, la Freiburg, Aachen şi Munchen, studii de specializare …

Read More »

Mihaela Minulescu

Mihaela Minulescu (24 aprilie 1951, Dej, judeţul Cluj) – poetă. Este fiica Zenobiei Minulescu (născută June), pictoriţă, şi a lui Constantin Minulescu, jurist. A absolvit Facultatea de Psihologie a Universităţii din Bucureşti (1974), devenind cadru universitar; şi-a luat doctoratul în psihologie în 1982. Debutează în 1969, cu un ciclu de poeme, la „Luceafărul”. Colaborează cu poezii şi traduceri la „România literară”, „Contemporanul”, „Amfiteatru” „Luceafărul” şi „Viaţa românească”. Versurile din primele volume, Profet spre ziuă (1972) şi Luptele soldatului (1980), au un aspect ermetic, cu ambiguităţi, elemente abstracte şi dau o impresie de vag, de nedefinit, iar imaginile recurente – umbra, …

Read More »

Ion Negoiţescu

Ion Negoiţescu (10 august 1921, Cluj – 6 februarie 1993, Munchen) – poet, prozator, traducător, critic şi istoric literar. Este fiul Lucreţiei (născută Cotuţiu) şi al lui Ioan Negoiţescu, ofiţer şi avocat. Elev încă, la Aiud – va absolvi Liceul „Gheorghe Bariţiu” din Cluj, în 1940 – aderă la mişcarea legionară şi mai târziu participă la rebeliune, fiind student la Sibiu. Scrie şi articole militante, de care ulterior se dezice. În 1941 îl cunoaşte pe Eugen Lovinescu, cunoştinţă care, după propriile-i mărturisiri, îi marchează definitiv destinul literar. În 1943 se publică în ziarul „Viaţa” Manifestul Cercului Literar, sub forma unei …

Read More »