Tag Archives: Personalităţi din judeţul Caraş Severin

Petru Dumitriu

Petru Dumitriu (8 mai 1924, Baziaş, judeţul Caraş-Severin – 6 aprilie 2002, Metz, Franţa) – prozator, dramaturg şi eseist. Tatăl său, Petre Dumitriu (născut în 1890), se trăgea dintr-o familie ţărănească din judeţul Ilfov. Străbunicul scriitorului era fierar, pe bunicul său îl chema Nicolae Dumitru şi era, se pare, mic negustor. Negustorul şi-a dat copilul la şcoală şi, cu această ocazie, Dumitru a devenit Dumitriu. Tatăl lui Dumitriu a îmbrăţişat cariera militară, a făcut războiul, a fost decorat şi a avansat până la gradul de colonel. Mama, Theresa (născută la Bucureşti, 10 septembrie 1894), este fiica Ecaterinei şi a lui …

Read More »

Octavian Doclin

Octavian Doclin (pseudonimul literar al lui Octavian Chisăliţă) (17 februarie 1950, Doclin, judeţul Caraş-Severin) – poet. Este fiul Mariei (născută Olariu) şi la lui Ion Chisăliţă, ţărani. Şcoala primară şi gimnaziul le urmează în comuna natală (1957-1965), liceul în comuna Grădinari (1965-1969). Este absolvent al Facultăţii de Filologie a Institutului Pedagogic din Oradea (1972). Predă limbile şi literaturile română şi franceză la Bixad, judeţul Satu Mare (1972-1977). Începând din 1977, e referent de specialitate (literatură, teatru) la Centrul Judeţean de Creaţie Populară Caraş Severin. Este preşedintele Fundaţiei „Octavian Doclin” din Reşiţa, redactor-şef al revistei „Reflex”, care apare la Reşiţa din …

Read More »

Constantin Diaconovici-Loga

Constantin Diaconovici-Loga (1 noiembrie 1770, Caransebeş, judeţul Caraş-Severin – 28 noiembrie 1850, Caransebeş) – cărturar şi traducător. Se trăgea dintr-o familie originară din Oltenia (bunicul, Vasile Diaconu Loga, zugrav de biserici, venind de la Tismana împreună cu 50 de familii, întemeiau, lângă Vîrşet, în satul Srediştea Mare, şi o şcoală în care preda „măiestria zugrăviei”; tatăl, Gheorghe, îşi va transforma numele în Diaconovici). Diaconovici-Loga a învăţat la Caransebeş şi Lugoj. După studii de drept la Pesta, este translator la magistratura oraşului, revizor şi corector al cărţilor româneşti în Tipografia Universităţii de la Buda. Îl suplineşte un timp pe Petru Maior, …

Read More »

Nicolae Danciu Petniceanu

Nicolae Danciu Petniceanu (pseudonimul literar al lui Nicolae Danciu) (14 aprilie 1936, Petnic, judeţul Caraş-Severin) – prozator şi publicist. Este fiul Ioanei Danciu şi al lui Nicolae Radu, muncitori. Urmează, între 1951 şi 1955, Şcoala Medie Siderurgică din Reşiţa, iar între 1957 şi 1958, Şcoala de Ofiţeri a Ministerului de Interne din Bucureşti. Între 1961 şi 1966 a urmat Facultatea de Filologie din Bucureşti, secţia limba şi literatura română. Lucrează la început (1955-1956) ca ajutor de meşter la secţia de laminoare a Combinatului Siderurgic din Reşiţa, iar după absolvirea Şcolii de Ofiţeri, ca specialist în materie de vize, paşapoarte şi …

Read More »

Vasile Tudor Creţu

Vasile Tudor Creţu (17 martie 1938, Macovişte, judeţul Caraş-Severin – 5 februarie 1989, Timişoara) – etnolog. Este fiul Anei (născută Grebenceanu) şi al lui Arsenie Creţu, ţăran. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara (1967). Lucrează ca reporter la Studioul de Radio Timişoara, ca asistent şi apoi ca lector la Catedra de folclor a Universităţii din Timişoara. Obţine titlul de doctor în litere cu lucrarea Ethosul folcloric, sistem deschis (1978). A condus cercul şi arhiva de folclor a Universităţii din Timişoara, a îndrumat ansamblurile folclorice „Timişul”, „Doina Timişului” şi „Datina” şi a realizat numeroase filme etnologice. Debutează cu …

Read More »

Sorin Comoroşan

Sorin Comoroşan (17 iulie 1927, Teregova, judeţul Caraş-Severin) – eseist şi prozator. Este fiul Elenei (născută Pârvulescu) şi al lui Aurelian Comoroşan, jurist. A absolvit şcoala primară în comuna natală, iar cursurile secundare le face la liceele „Traian Doda” din Caransebeş şi „Constantin Diaconovici-Loga” din Timişoara, după care urmează Facultatea de Medicină din Bucureşti şi Facultatea de Fizică şi Chimie la Universitatea din Cluj. Este doctor în medicină (1952) şi doctor în biochimie (1956). Îşi începe activitatea ştiinţifică în calitate de cercetător-asociat la Institutul „Ioan Cantacuzino” din Bucureşti, predând concomitent şi în învăţământul superior: Centrul de Studii Chimice (1954-1956), Facultatea …

Read More »

Ion Cocora

Ion Cocora (pseudonimul literar al lui Ion Blagoie) (14 noiembrie 1938, Greoni, judeţul Caraş-Severin) – poet şi critic de teatru. Este fiul Carolinei (născută Cocora) şi al lui Păun Blagoie. Studiile universitare, începute la Facultatea de Filologie din Cluj, le întrerupe în 1963. Debutează cu poezii în „Steaua”, iar din 1970 este redactor la revista „Tribuna”. Ca şi în cazul lui Mircea Ghiţulescu, celălalt reprezentant „oficial” al Clujului în viaţa teatrală, nu literatura proprie, ci activitatea de cronicar dramatic i-a făcut lui Cocora notorietatea în cadrul breslei. Poezia (Palimpsest, 1969; Dezlegare de chaos, 1973; Suveranitatea lăuntrică, 1975; Inventatorul de numere, …

Read More »

George Cătană

George (Gheorghe) Cătană (20 septembrie 1865, Remetea-Pogănici, judeţul Caraş-Severin – 13 iulie 1944) – culegător de folclor. Este fiul Trăiei şi al lui Ion Cătană, ţărani săraci. Cătană urmează şcoala primară în satul natal, gimnaziul la Lugoj şi Şcoala Normală (Preparandia) din Caransebeş (1880-1883). După 2 ani de practică în Brebu, este numit învăţător definitiv în comuna Valeadeni. A fost comisar al şcolilor confesionale din protopopiatul Caransebeş şi a înfiinţat, în 1896, cercul cultural local al Astrei (bibliotecă, săli de lectură şi cor). Culege neobosit folclor, avându-l ca model pe Ion Pop-Reteganul. Debutează în 1886, în „Gazeta poporului” din Timişoara, …

Read More »

Grigore Bugarin

Grigore Bugarin (2 iunie 1909, Ohabiţa, judeţul Caraş-Severin – 9 septembrie 1960, Timişoara) – poet. Este al zecelea copil al Mariei (născută Ursu) şi al lui Ion Bugarin, ţărani. Bugarin a urmat gimnaziul şi şcoala normală în Caransebeş. A fost învăţător, secretar al Revizoratului şcolar din Lugoj, funcţionar al Inspectoratului şcolar regional Timişoara. Descoperind încă din şcoală, prin Nichifor Crainic, poezia „şesurilor natale”, începe să scrie. Debutează în „Semenicul”, în 1930. Va colabora la numeroase publicaţii din Lugoj („Răsunetul”, „Acţiunea”, „Învăţătorul bănăţean”, „Conştiinţa naţională”), Timişoara („Vestul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Colţ de ţară”, „Suflet nou”, „Cuvântul satelor”, „România de Vest”, „Dacia”, „Poporul …

Read More »

Ion Budescu

Ion Budescu (5 martie 1939, Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin) – poet. Este fiul Anei (născută Jarcu) şi al lui Iosif Budescu, ţărani. Urmează liceul la Oraviţa, apoi Institutul Pedagogic din Timişoara (1958-1960) şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1960-1965). Lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română, redacţia culturală (1966-1970), secţie al cărei redactor-şef adjunct devine în 1970-1971, apoi ca redactor-şef adjunct la redacţia culturală a Televiziunii Române (1971-1973) şi tot aici ca secretar de redacţie (1973-1989), redactor-şef (1990-1993), consilier cultural al preşedintelui Televiziunii (1993-1996) şi şef al secţiei Import-Film (1996-1999), iar din martie 1999, ca expert al Fundaţiei Culturale Române. …

Read More »