Tag Archives: Personalităţi din judeţul Brăila

Mihu Dragomir

Mihu Dragomir (pseudonimul literar al lui Mihail C. Dragomirescu) (24 aprilie 1919, Brăila – 9 aprilie 1964, Giurgiu) – poet, traducător şi redactor-şef de revistă literară. Este fiul Octaviei-Olimpia (născută Rădulescu) şi al lui Constantin Dragomirescu, învăţători. După cursurile primare şi începutul celor secundare la Brăila (Liceul „Nicolae Bălcescu”), e transferat la Liceul „Gheorghe Şincai” din Bucureşti (1933), apoi înscris la Liceul Comercial „Petre Băncotescu” din Brăila (1933-1936; absolvit, după o eliminare, în 1939). Între 1939 şi 1942, urmează în paralel, la Bucureşti, Academia Comercială (o va absolvi în 1948), Conservatorul de Artă Dramatică (un an) şi, la Bacău, Şcoala …

Read More »

Nicolae Dimitriu

Nicolae Dimitriu (11 decembrie 1902, Brăila – 20 mai 1980, Bucureşti) – prozator. Fiu al unui funcţionar şi al unei institutoare, Dimitriu a absolvit liceul la Brăila şi Facultatea de Drept la Bucureşti, unde a fost avocat şi consilier juridic. A debutat cu epigrame în „Foaia tinerimii” (1924) şi a continuat cu reportaje, proză scurtă, pamflete, articole, evocări în „Bilete de papagal” (unde a semnat şi Nidim), „Mişcarea”, „Vremea”, „Secolul”, „Gazeta tribunalelor”, iar după 1966, în „Argeş” şi „România literară”. Editorial, a debutat în 1970 cu volumul Patru cravate. A frecventat cafeneaua literară bucureşteană, lăsând câteva mărturii despre scriitorii întâlniţi …

Read More »

Gabriel Dimisianu

Gabriel Dimisianu (25 ianuarie 1936, Brăila) – eseist şi critic literar. Este fiul Marioarei (născută Burtan) şi al lui Iancu Dimisiano, librar. A urmat şcoala primară şi liceul la Brăila (1942-1953), iar studiile universitare la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, absolvită în 1958. A fost redactor la „Gazeta literară” (1958-1967), redactor-şef adjunct la „Amfiteatru” (1967-1968), redactor-şef adjunct la „România literară” (1968-1984). În prezent este director adjunct la aceeaşi revistă, membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor şi membru în Comitetul Director. Debutează în presă în 1958, la „Gazeta literară”, cu o recenzie la o carte sovietică. A …

Read More »

Mihail Demetrescu

Mihail Demetrescu (26 octombrie 1857, Brăila – 15 iunie 1926, Bucureşti) – prozator. Cu un doctorat în ştiinţe politice la Paris, Demetrescu a fost funcţionar superior în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Debutează în 1880 în „Literatorul”, colaborând şi la „ Pressa” – cu nuvele şi traduceri din La Bruyere, Volney, Hugo -, „România literară”, „Timpul”, „Vatra” şi „Revista literară”. Majoritatea scrierilor sale sunt reunite în volumele Izvoade. 1880-1890 (1892) şi Nuvele (1896). El cultivă două genuri de proză: „copia după natură”, un fel de fiziologie în care domină observaţia tipologică, şi proza care dezvoltă o naraţiune lirică. Înzestrat pentru …

Read More »

Theodor Constantin

Theodor Constantin (21 noiembrie 1910, Brăila – 29 august 1975, Bucureşti) – prozator. A absolvit Facultatea de Filosofie din Cernăuţi, după care a lucrat în calitate de corector la Editura „Cugetarea”, între 1939 şi 1946. A fost director în Ministerul Culturii (1952-1955), director al Editurii Ştiinţifice (1955-1958), apoi redactor-şef al Editurii Tineretului (1958-1960). A debutat ca licean în revista brăileană „Luceafărul literar şi artistic”, iar editorial la Cernăuţi, cu placheta de versuri Stanţe pentru nemurirea altora (1934). După debut, Constantin părăseşte pentru totdeauna versul şi se dedică prozei, la început nuvelei, apoi romanului. Primele încercări, în descendenţa lui Gib I. …

Read More »

Nicolae Carandino

Nicolae Carandino (20 iulie 1905, Brăila – 17 februarie 1996, Bucureşti) – memorialist, traducător, gazetar şi critic de teatru. Este fiul Elenei (născută Morache) şi al lui Gherasim Carandino. Carandino (al cărui nume la naştere este Nicolae Haralambie) are şansa de a creşte într-o ambianţă culturală elevată. Impunătoarea bibliotecă a familiei îi oferă posibilitatea unor lecturi dintre cele mai variate, iar discuţiile cu tatăl său pe marginea cărţilor citite îi limpezesc criteriile în surprinderea valorii. Absolvent al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1923), tânărul frecventează cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, obţine licenţa în 1926 şi îşi continuă studiile juridice, …

Read More »

Aurel M. Buricea

Aurel M. Buricea (27 octombrie 1943, Ulmu, judeţul Brăila) – poet. A urmat şcoala generală la Ulmu (1950-1957) şi liceul la Galaţi, apoi la Brăila (bacalaureat în 1961). Absolvent al Facultăţii de Matematică a Universităţii din Galaţi (1966), lucrează timp de peste trei decenii ca profesor de matematică la şcoala din localitatea natală. În anii ’90 devine director al Editurii Danubiu. A debutat în revista „Argeş” (1968). Prezent în Caietul debutanţilor (1977), publică primul volum personal de versuri, Sarea neagră a nopţilor, în 1979, cartea având pe copertă un text de recomandare semnat de Fănuş Neagu. Lirica lui Buricea constituie, …

Read More »

Vasile Băncilă

Vasile Băncilă (1 ianuarie 1897, Brăila – 10 iunie 1979, Bucureşti) – eseist. Este fiul Elenei (născută Chiriac) şi al lui Neculai Băncilă, proprietar de podgorii la Urecheşti, în judeţul Buzău. A absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila, luând bacalaureatul în iulie 1916, cu o lună înainte de intrarea României în primul război mondial. Participă ca voluntar la război, alegându-se cu răni grave şi cu o invaliditate pe viaţă. Pentru meritele sale, devine sublocotenent în rezervă şi i se conferă înalte medalii. Cu un an înainte de a-şi lua licenţa magna cum laude în filosofie, la Universitatea din Bucureşti (1922), …

Read More »

Gheorghe Băgulescu

Gheorghe Băgulescu (1 noiembrie 1890, Deduleşti, judeţul Brăila – ?) – prozator. Este fiul Radei şi al lui Petru Băgulescu. S-a dedicat carierei armelor, parcurgând toate treptele ierarhiei militare, de la gradul de sublocotenent (1912) până la general de brigadă (1940). Pentru deosebite fapte de arme în primul război mondial, a primit distincţia Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. Temperament uşor inflamabil, s-a aflat mereu în conflict cu mediile politice, deşi regulamentul interzicea orice manifestare de acest gen. În 1941, este acreditat ministru plenipotenţiar al ţării noastre în Japonia. Aici a desfăşurat, între altele, o foarte susţinută activitate de propagare a …

Read More »

George Baronzi

George Baronzi (20 octombrie 1828, Brăila – 28 mai 1896, Bucureşti) – poet, prozator, dramaturg, publicist şi traducător. Este fiul lui Anton Baronţi (sau Baronschi), avocat, venit în Ţara Românească din insula Zante. Baronzi ocupă o serie de slujbe în administraţia judeţelor Dâmboviţa, Vlaşca, Covurlui, Ialomiţa şi la Craiova. Autor prodigios de poezie, proză şi teatru, traducător productiv, Baronzi este unul dintre aceia care şi-au făcut din scris o preocupare de-o viaţă. Debutează timpuriu, în 1844, cu drama Eleonora. Colaborează, timp de jumătate de secol, la diferite publicaţii. În 1845 scria la „Curierul românesc”, în 1848 era redactor al revistei …

Read More »