Tag Archives: Personalităţi din Bucovina

Vasile Bogrea

Vasile Bogrea (6 octombrie 1881, Târnauca, judeţul Dorohoi, Bucovina, azi Ucraina – 8 septembrie 1926, Viena) – filolog, poet, lingvist, publicist şi traducător. Este fiul Agripinei, fiica preotului Ioan Mihăilescu din Târnauca şi al lui Arghire Bogrea, cu rădăcinile în Egina (Grecia), administrator al moşiei Grămeşti-Dorohoi, funcţionar la Casa Rurală de Economii. A învăţat la institutul „Anastasie Başotă” de la Pomârla; plăpând, pregăteşte ultimele clase în particular, susţinând bacalaureatul, în 1902, la Liceul Naţional din Iaşi. Obţine prin concurs o bursă de stat pentru studii universitare. Urmează, la Iaşi, literele şi filosofia şi dreptul. Între profesori – Alexandru Philippide, A.D. …

Read More »

Ioan Bileţchi-Albescu

Ioan Bileţchi-Albescu (23 august 1881, Oprişeni, Bucovina, azi Dubovka, Ucraina – 15 octombrie 1962, Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava) – publicist şi traducător. Urmează clasele primare în satul natal, iar în 1895, intră la Liceul „Ştefan cel Mare” din Suceava. Plăcându-i umanioarele, va opta pentru Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cernăuţi, studenţia lui diligentă desfăşurându-se între anii 1903 şi 1907. După absolvire, va fi numit profesor de latină şi elină la şcoala unde îşi luase bacalaureatul. Din 1909, e transferat la Liceul „Dragoş Vodă” din Câmpulung Moldovenesc. Profesor definitiv încă din 1908, obţine doctoratul în 1912, cu o …

Read More »

Nicolae Bileţchi

Nicolae Bileţchi (12 martie 1937, Oprişeni, Bucovina, azi Dubovka, Ucraina) – critic şi istoric literar. Este fiul Elenei (născută Haisuc) şi al lui Vasile Bileţchi, ţărani. A absolvit Facultatea de Filologie (secţia germano-romanică) la Universitatea din Cernăuţi (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Ştiinţe din URSS, între 1964 şi 1967, şi-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie şi Teorie Literară al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic …

Read More »

Gheorghe Bezviconi

Gheorghe Bezviconi (14 aprilie 1910, Jitomir, Bucovina, azi Ucraina – 30 aprilie 1966, Bucureşti) – istoric literar. Este fiul Sofiei (născută Pigulevski) şi al lui Gavriil Bezveconnîi, care se trăgea dintr-o veche familie de cazaci. Încă licean (avea 17 ani), debutează cu articole de istorie, scrise în limba rusă, apoi şi în franceză şi română. După moartea tatălui său (1937), Bezviconi, devenit între timp membru fondator al Societăţii Scriitorilor Basarabeni, pleacă la Bucureşti. Preţuit de N. Iorga, zelosul tânăr, care fusese cooptat ca membru corespondent al unor societăţi ştiinţifice din străinătate, este angajat, în 1938, la Institutul pentru Studiul Istoriei …

Read More »

Lotte Berg

Lotte Berg (5 decembrie 1907, Cernăuţi – 12 septembrie 1981, Bucureşti) – traducătoare. Berg, provenind din familia de proprietari Bacinski (la naştere, numele ei era Lucia Bacinski), trăieşte primele decenii ale vieţii în mediul aristocratic bucovinean. Aceste etape biografice au fost trecute consecvent sub tăcere, din precauţie, atât de ea însăşi, cât şi de alţii. Se stabileşte în anul 1944 la Bucureşti. Schimbându-şi modul de viaţă şi (se poate presupune) mentalitatea, ea devine o susţinătoare angajată a regimului „democrat popular”. Se orientează spre literatură, găsind în scris satisfacţii, dar şi un mijloc de subzistenţă. În anii ’50 şi ’60, publică …

Read More »

Constantin Berariu

Constantin Berariu (21 martie 1870, Ceahor, ducatul Bucovinei, Moldova – 12 noiembrie 1929, Cernăuţi) – poet şi traducător. Fiu al preotului şi publicistului Artemie Berariu-Ieremievici, Berariu a absolvit Liceul German de Stat din Cernăuţi şi a urmat cursurile Facultăţii de Drept din acelaşi oraş, obţinând licenţa în 1892. Debutează în 1891, cu articole literare şi versuri, în „Gazeta Bucovinei”, unde va lucra ca ziarist până în 1896. Este, totodată, unul dintre întemeietorii şi principalii colaboratori ai revistei „încercări literare” (1892-1893). Între 1896 şi 1898 îşi continuă studiile la Universitatea din Innsbruck, apoi îşi reia activitatea de gazetar în Cernăuţi, la …

Read More »

Valeriu Babanski

Valeriu Babanski (6 noiembrie 1945, Babele, raionul Ismail, Bucovina, azi Ucraina) – poet şi  prozatori. Este fiul Anei (născută Toarcă) şi al lui Petru Babansky, intelectuali. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1972). A colaborat la revista „Basarabia”, fiind apoi redactor-şef al revistelor „Quo vadis” şi „Columna”. De coloratură romantică, volumul de nuvele Cântecul păsării măiestre (1983) este urmat de Duhul apelor (1988) şi Mielul de Paşti (1991). Proza lui Babanski, oprindu-se asupra unor experienţe dure, alternează notaţia realistă cu umorul. Ca poet, a scris parodii de succes (Sarcofagul lui Tutankamon, 1986). Opera literară Cântecul …

Read More »

Zamfir C. Arbore

Zamfir Ralli-Arbore, cunoscut şi sub numele Zamfir C. Arbore (14 noiembrie 1848, Cernăuţi – 2 aprilie 1933, Bucureşti) – publicist şi memorialist. Descendent al unor vechi familii de boieri, fiu al secretarului gubernial Constantin Ralli, Arbore urmează liceul la Chişinău, Nikolaev şi Moscova, se înscrie în 1867 la Universitatea din Moscova, trecând apoi la Academia Militară de Medicină din Petersburg. Intră în cercurile narodnice studenţeşti, este arestat şi întemniţat, în cele din urmă, în fortăreaţa Petropavlovsk, de unde, după o detenţie de mai bine de 2 ani, ia calea exilului şi ajunge în Elveţia. Activează în cercurile socialiste de aici, …

Read More »

Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi (1 martie 1788, Herţa, judeţul Dorohoi, Bucovina, azi Ucraina – 12 noiembrie 1869, Iaşi) – cărturar, poet, prozator, dramaturg, literat, publicist, filozof, pedagog, îndrumător cultural, promotor al teatrului românesc, pictor, arhitect şi diplomat. Asachi este primul dintre cei patru copii ai preotului Lazăr (Leon) Asachi şi ai Elenei Asachi (născută Ardeleanu), familia lui având, se pare, o ascendenţă transilvăneană. Tatăl a desfăşurat o bogată carieră ecleziastică, împletită cu misiuni culturale şi politice, la Herţa, apoi în ţinutul Hotinului şi la Lvov şi, după 1803, la Iaşi, unde în 1820 ajunge arhimandrit, în urma serviciilor aduse mitropolitului Veniamin Costache. …

Read More »