Tag Archives: Personaje literare

Caracterizarea personajului principal Ciobănaşul din balada „Mioriţa”, de Vasile Alecsandri

Balada populară Mioriţa a fost culeasă de Alecu Russo de la nişte păstori din munţii Vrancei, pe când se afla în exil la Soveja şi publicată în prima culegere de Poezii poporale. Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri, apărută în 1852, al cărei motto a devenit celebru: „Românul e născut poet”. Deşi balada aparţine genului epic, în structura operei se disting două mari planuri, unul narativ în cadrul căruia autorul anonim povesteşte faptele şi construieşte personajele reale sau fabuloase şi celălalt lirico-dramatic, ce se defineşte prin exprimarea gândurilor, sentimentelor şi prin atitudinea ciobănaşului în faţa morţii, într-un …

Read More »

Caracterizarea personajelor secundare Chivuţele din nuvela „Două loturi”, de I.L. Caragiale

I.L. Caragiale a rămas în literatura română ca dramaturg şi prozator remarcabil, operele artistice fiind rodul unei inteligenţe sclipitoare şi al unui spirit de observaţie ieşit din comun, conectat în permanenţă la realitatea socială. Alături de Ioan Slavici, Caragiale este creatorul nuvelei realist-psihologice, deosebindu-se de acesta nu numai prin tematica abordată, ci mai ales prin capacitatea artistică de analiză atentă a celor mai variate şi surprinzătoare stări sufleteşti provocate de împrejurări inedite. Chivuţele (ţigănci) sunt personaje secundare, deoarece au în acţiunea nuvelei un rol bine determinat. Ele simbolizează ghinionul, acel element neprevăzut care se aşează în calea norocului, tocmai când …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Chiriţa Bârzoi din drama „Chiriţa în provinţie”, de Vasile Alecsandri

Chiriţa Bârzoi este personajul principal şi eponim (care dă numele operei) al comediei Chiriţa în provinţie, de Vasile Alecsandri, soţia lui Grigore Bârzoi şi mamă a trei copii: Aristiţa, Calipsiţa şi Guliţă. Întreaga piesă se concentrează în jurul protagonistei, o moşiereasă de la ţară, incultă şi grosolană, care doreşte să pară o aristocrată educată, cu preocupări mondene şi vorbitoare de limbă franceză. Personajul devine comic tocmai prin acest contrast între esenţă şi aparenţă, între ce este de fapt Chiriţa şi impresia pe care vrea s-o lase celorlalţi. Trăsăturile de caracter Trăsăturile de caracter ale eroinei reies, în mod indirect, din …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Chir Costea Chiorul din romanul „Ciocoii vechi şi noi”, de Nicolae Filimon

Romanul Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon, a fost publicat mai întâi sub formă de foileton în „Revista română”, iar în volum a fost publicat în 1863. Romanul lui Filimon este precedat de câteva încercări narative romaneşti (de roman), cele mai multe nerealizate sub raport literar: Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu (1855), Manoil (1855) şi Elena (1862) de Dimitrie Bolintineanu. Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă, subintitulat de autor „romanţ original”, este considerat primul roman românesc, deşi există mai multe stângăcii în epica operei şi chiar în construcţia personajelor. Romanul este realist, de factură …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Chera Duduca din romanul „Ciocoii vechi şi noi”, de Nicolae Filimon

Romanul Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon, a fost publicat mai întâi sub formă de foileton în „Revista română”, iar în volum a apărut în 1863. Romanul lui Filimon este precedat de câteva încercări narative romaneşti (de roman), cele mai multe nerealizate sub raport literar: Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu (1855), Manoil (1855) şi Elena (1862) de Dimitrie Bolintineanu. Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă, subintitulat de autor „romanţ original”, este considerat primul roman românesc, deşi există mai multe stângăcii în epica operei şi chiar în construcţia personajelor. Romanul este realist, de factură romantică, …

Read More »

Caracterizarea personajului Cetăţeanul turmentat din drama „O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale

I.L. Caragiale a rămas definitiv în literatura română printr-o operă monumentală, alcătuită din comedii, nuvele, momente şi schiţe, prin intermediul cărora scriitorul face o adevărată radiografie a societăţii româneşti, inaugurând o epocă literară de înaltă valoare artistică, atât din punct de vedere tematic, cât şi al limbajului surprins cu măiestrie neegalată până astăzi. Caragiale se remarcă prin arta compoziţiei, fiind cel mai priceput creator de caractere din literatura română. Sarcastic şi necruţător, Caragiale satirizează sclipitor incultura, imoralitatea, corupţia, prostia omenească în cea mai largă accepţie a cuvântului, atitudini ce se manifestă nu numai la indivizi izolaţi, ci la întregi categorii …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Căpitanul Pandele din nuvela „Două loturi”, de I.L. Caragiale

I.L. Caragiale a rămas în literatura română ca dramaturg şi prozator remarcabil, operele artistice fiind rodul unei inteligenţe sclipitoare şi al unui spirit de observaţie ieşit din comun, conectat în permanenţă la realitatea socială. Situate între tragic şi grotesc, între comic şi macabru, nuvelele lui Caragiale conturează un impresionant spectacol al lumii prin creaţii realiste, psihologice sau fantastice, fiind, alături de Ioan Slavici, creatorul nuvelei realist-psihologice, observând şi analizând cele mai variate şi surprinzătoare stări sufleteşti provocate de împrejurări inedite. Nuvela Două loturi, de I.L. Caragiale, ilustrează drama omului obişnuit, al cărui destin este situat la graniţa dintre comic şi …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Castriş din drama „Patima roşie”, de Mihail Sorbul

În primăvara anului 1916, în ziua de 3 martie, a fost reprezentată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti piesa Patima roşie, de Mihail Sorbul. Spectacolul a avut un mare răsunet atât în rândul publicului, neobişnuit cu teme îndrăzneţe, cât şi în presa vremii. Critica teatrală a reacţionat în favoarea piesei, consacrându-l definitiv pe Mihail Sorbul între dramaturgii de valoare ai literaturii române. Piesa ilustrează o imagine a societăţii bucureştene de la începutul secolului al XX-lea, în care oamenii au un mod de viaţă dubios şi contradictoriu, un comportament indecent, trăiesc în condiţii de imoralitate, fără idealuri, degradarea umană mergând până …

Read More »

Caracterizarea personajului Bobby Policrat din romanul „Cartea nunţii”, de George Călinescu

George Călinescu este o personalitate plurivalentă a culturii române, remarcându-se ca prozator, poet, critic şi istoric literar. Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941) este o lucrarea monumentală, unică nu numai pentru opera sa, ci pentru întreaga literatură română, o creaţie „de geniu, care nu apare decât o dată pe secol şi poate că o singură dată într-o cultură” (Alexandru Piru). Prin apariţia primului său roman, Cartea nunţii în 1933, George Călinescu a anulat ideea lansată de Titu Maiorescu (1886), aceea că un critic literar este incapabil să scrie proză de ficţiune. Aşa cum a mărturisit, el …

Read More »

Caracterizarea personajului Barbu Hasnaş din romanul „Nuntă în cer”, de Mircea Eliade

Ca personaj-narator, Barbu Hasnaş din romanul Nuntă în cer, de Mircea Eliade, îşi începe confesiunea din vremea în care era un tânăr student de 24 de ani şi urma studii de inginerie în Franţa, pentru care un unchi îi trimitea lunar o bursă modestă, care-i ajungea „exact cât să-mi duc zilele”. Fiind pasionat de cariera de ofiţer, tânărul Barbu Hasnaş se înrolează voluntar împreună cu alţi studenţi români din Franţa, întrucât izbucnise Primul Război Mondial. Urmează câteva luni o şcoală militară şi se întoarce pe front sublocotenent, fiind decorat de două ori pentru merite deosebite în luptă: „Mă obişnuisem cu …

Read More »