Tag Archives: Personaje literare

Caracterizarea personajului principal Dinu Păturică din romanul „Ciocoii vechi şi noi”, de Nicolae Filimon

Romanul Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon, a fost publicat mai întâi sub formă de foileton în „Revista română”, iar în volum a fost publicat în 1863. Romanul lui Filimon este-precedat de mai multe încercări narative, cele mai multe nerealizate sub raport literar: Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu (1855), Manoil (1855) şi Elena (1862) de Dimitrie Bolintineanu. Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă, subintitulat de autor „romanţ original”, este considerat primul roman românesc, deşi există mai multe stângăcii în epica operei şi chiar în construcţia personajelor. Romanul este realist, deoarece conturează o monografie a …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Despot-Vodă din drama „Despot-Vodă”, de Vasile Alecsandri

Drama istorică Despot-Vodă, de Vasile Alecsandri, este scrisă în versuri şi ilustrează, în manieră romantică, un episod din istoria Moldovei, petrecut în secolul al XVI-lea. Piesa, subintitulată de dramaturg Legendă istorică în versuri, este structurată în 5 acte şi 2 tablouri şi a avut premiera în octombrie 1879, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Acţiunea se petrece în Moldova, în timpul primei domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu (1558-1561). Despot-Vodă este protagonistul şi personajul eponim al dramei (care dă numele operei), precum şi personaj atestat istoric. Pe numele său adevărat, Eraclid, eroul este un bărbat grec cu mult farmec, fost mercenar …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Dănilă Prepeleac din basmul „Dănilă Prepeleac”, de Ion Creangă

Pasiunea lui Ion Creangă pentru literatura populară s-a concretizat în basmele pe care le-a scris, în care autenticitatea folclorică se îmbină în mod miraculos cu plăsmuirea artistică a realităţii, fantasticul fiind umanizat şi puternic individualizat. Cu Dănilă Prepeleac, Creangă începe seria basmelor în care dracii nu mai sunt forţe malefice periculoase pentru om, ci devin nişte bieţi prostănaci, uşor de păcălit de către ţăranul sau târgoveţul isteţ, viziune ce ilustrează „în cea mai înaltă măsură conştiinţa superiorităţii umane” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga). Acestei teme, foarte îndrăgite de Creangă, îi aparţin şi alte creaţii literare: Povestea lui Stan Păţitul (1877) şi Ivan Turbincă …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Dan din poemul „Dan, căpitan de plai”, de Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri, poet, prozator şi dramaturg, a rămas în literatura română ca deschizător de drumuri în toate genurile literare, ca înnoitor de mijloace artistice, având o importanţă deosebită în orientarea literaturii naţionale. Patriot înflăcărat, Alecsandri este un militant activ pentru Unirea Principatelor Române şi un susţinător fervent al eliberării neamului românesc de sub ocupaţia otomană, sprijinind Războiul de Independenţă. „Un om născut în ceas bun” (Ioan Slavici) şi „un noroc al istoriei noastre” (Paul Zarifopol), scriitorul a fost permanent animat de cele mai sincere sentimente de veneraţie pentru eroii neamului românesc: „… dacă împrejurările m-au făcut poet, aceasta am s-o …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Crina din drama „Patima roşie”, de Mihail Sorbul

În primăvara anului 1916, în ziua de 3 martie, a fost reprezentată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti piesa Patima roşie, de Mihail Sorbul. Spectacolul a avut un mare răsunet atât în rândul publicului, neobişnuit cu teme îndrăzneţe, cât şi în presa vremii. Critica teatrală a reacţionat în favoarea piesei, consacrându-l definitiv pe Mihail Sorbul între dramaturgii de valoare ai literaturii române. Piesa ilustrează o imagine a societăţii bucureştene de la începutul secolului al XX-lea, în care oamenii au un mod de viaţă dubios şi contradictoriu, un comportament indecent, trăiesc în condiţii de imoralitate, tară idealuri, degradarea umană mergând până …

Read More »

Caracterizarea personajului secundar Craiul din basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă

Ion Creangă este considerat creatorul basmului cult în literatura română, a cărui principală particularitate este aceea că marele povestitor păstrează caracterul realist al întâmplărilor, iar personajele sunt puternic umanizate şi individualizate. Spaţiul desfăşurării acţiunii este ancorat într-o realitate socială şi istorică determinată, iar faptele ilustrate izvorăsc din legile firii care guvernează omenirea. Povestea lui Harap-Alb este cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creangă, fiind publicat la 1 august 1877 în revista „Convorbiri literare”, reprodus apoi de Mihai Eminescu în ziarul „Timpul”. Craiul, tatăl lui Harap-Alb, este personaj secundar, pentru că apare numai în primul episod al basmului. El este …

Read More »

Caracterizarea personajului central Costache Giurgiuveanu din romanul „Enigma Otiliei”, de George Călinescu

În 1932, George Călinescu susţinea necesitatea apariţiei – în literatura română – a unui roman de atmosferă modernă, deşi respingea teoria sincronizării obligatorii a literaturii cu filozofia şi psihologia epocii, argumentând că literatura trebuie să fie în legătură directă cu „sufletul uman”. Prin romanele lui, Călinescu depăşeşte realismul clasic, creează caractere dominate de o trăsătură definitorie, realizând tipologii – avarul, arivistul -, modernizează tehnica narativă, foloseşte detaliul în descrieri arhitecturale şi în analiza personajelor, înscriindu-se astfel în realismul secolului al XX-lea, cu trimitere certă către creaţia lui Balzac prin istoria unei moşteniri, în jurul căreia romancierul construieşte imaginea societăţii burgheze …

Read More »

Caracterizarea personajului principal Constantin Brâncovanul din balada „Constantin Brâncovanul”, de Vasile Alecsandri

Literatura populară este o componentă esenţială a folclorului românesc, deoarece însumează totalitatea producţiilor înţelepciunii poporului nostru, (artistice, literare, muzicale, plastice, coregrafice, dramatice), create şi transmise prin cuvânt şi practici din generaţie în generaţie. Folclorul face parte integrantă din cultura naţională şi defineşte spiritualitatea unui popor. Creaţiile literaturii populare au fost publicate pentru prima oară de către poetul Vasile Alecsandri în culegerea Poezii poporale. Balade. (Cântice bătrâneşti) din 1852, al cărei motto a devenit celebru: „Românul e născut poet”, despre care bardul de la Mirceşti afirma că este „înzestrat de natură cu o închipuire strălucită şi cu o inimă simţitoare”. Iubitor …

Read More »

Caracterizarea comunităţii de săteni din nuvela „Dincolo de nisipuri”, de Fănuş Neagu

Fănuş Neagu s-a inspirat adesea din lumea fabuloasă a Bărăganului şi a meleagurilor natale ale Brăilei, pe care a ilustrat-o în nuvele – Cantonul părăsit şi Vară buimacă, şi romane – Îngerul a strigat, Frumoşii nebuni ai marilor oraşe şi Scaunul singurătăţii. În peisajul literaturii contemporane, Fănuş Neagu ocupă un loc aparte, deoarece proza lui îmbină realul cu miticul, scriitorul apelând la o metaforă inedită, care-l individualizează stilistic. Nuvela Dincolo de nisipuri a fost publicată în volumul Cantonul părăsit din 1964, fiind, aşa cum o numea Eugen Simion, „o naraţiune aproape fantastică, povestea, pe scurt, a unui miraj într-un cadru …

Read More »

Caracterizarea personajului Comisul Ioniţă din povestirea „Iapa lui Vodă”, de Mihail Sadoveanu

Comisul Ioniţă este personajul principal al povestirii Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu, dar este şi personajul permanent al întregului volum Hanu-Ancuţei, fiind un argument pentru unitatea acestuia, deoarece el este prezent în toate povestirile, îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare, petrecute cândva, demult pe aceste meleaguri. În povestirea Iapa lui Vodă el este personaj-narator, deoarece a participat direct la acţiunea povestită. Portretul fizic Portretul fizic este conturat direct, încă de la începutul povestirii, înfăţişarea lui sugerând asprimea firii şi destinul zbuciumat ale personajului: „om nalt, cărunt, cu faţa uscată şi adânc brăzdată”. Ioniţă are o „mustaţă tuşinată” de care …

Read More »