Tag Archives: Perioada interbelică

Naţional-socialismul în perioada interbelică

Republica de la Weimar În toamna anului 1918, mişcările revoluţionare l-au determinat pe împăratul Wilhelm al II-lea să abdice şi să plece în exil. Socialiştii au preluat puterea şi au proclamat republica. Pentru a împiedica invazia ţării, ei au semnat armistiţiul, atrăgându-şi ostilitatea naţionaliştilor care refuzau înfrângerea în primul război mondial, în ianuarie 1919, spartakiştii, aripa stângă a socialiştilor, încercând să-i imite pe bolşevicii ruşi, au încercat să preia puterea. Cu ajutorul armatei, socialiştii au înăbuşit sângeros mişcarea spartakistă. Conducătorii spartakişti Karl Liebknecht şi Rosa Luxemburg au fost asasinaţi. În primăvara anului 1919, Adunarea Constituantă reunită la Weimar a adoptat …

Read More »

Revizionismul şi degradarea relaţiilor internaţionale în perioada interbelică

Revizionismul în afara Europei Ordinea internaţională instaurată la sfârşitul primului război mondial prin hotărârile de la Paris a nemulţumit şi state învingătoare ca Italia şi Japonia. Alături de Germania, ele s-au angajat curând într-o politică revizionistă care s-a manifestat în afara continentului european şi care a generat apariţia unor focare de război. În timp ce Societatea Naţiunilor făcea eforturi pentru dezarmare şi securitate colectivă, în 1931 Japonia a atacat China în regiunea Manciuriei. Indecizia marilor puteri a făcut ca intervenţia Societăţii Naţiunilor să fie palidă şi lipsită de eficienţă. După ocuparea Manciuriei, Japonia a constituit statul Manchuko. Liga Naţiunilor nu …

Read More »

Diversitatea etnică şi confesională, soluţii politice în perioada interbelică

O nouă structură etnică şi confesională După 1918, România a cuprins patru regiuni care fuseseră multă vreme despărţite una de alta. Această situaţie a influenţat tendinţele demografice, culturale şi lingvistice ale diferitelor provincii şi componenţa socială şi a elitelor din aceste regiuni. Unirea din 1918 a determinat apariţia unui stat în care majoritatea populaţiei era formată din romani, dar şi dintr-un procent de 28,1% minorităţi etnice. Configuraţia confesională a României interbelice ne arată că 27,8% din populaţie nu aparţinea religiei ortodoxe. Existenţa unei populaţii de altă origine etnică în România nu a fost un fenomen singular. În majoritatea statelor europene …

Read More »

Situaţia economică a Craiovei între cele două războaie mondiale

Perioada celor două decenii interbelice a fost şi pentru Craiova o etapă importantă în dezvoltarea economico-socială şi edilitară. Centru administrativ al unuia din cele mai însemnate judeţe ale ţării, situat într-o zonă eminamente agrară, Craiova s-a dezvoltat într-un ritm lent şi unilateral. Oraşul înainta cu paşi prea mici pe calea industrializării capitaliste, în raport cu alte localităţi urbane ale ţării. Marii moşieri din Oltenia, depozitarii unor însemnate capitaluri provenite din despăgubirile de la împroprietărirea ţăranilor, îşi vor investi fondurile în bănci şi instituţii comerciale, în acţiuni neproductive. Numărul celor care s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Dezvoltarea …

Read More »

Noile politici economice în perioada interbelică

Statul-providenţă Economiştii au interpretat criza în diferite feluri. Unii susţineau că a fost o criză de supraproducţie, deoarece producţia ar fi depăşit capacitatea de consum a populaţiei, în timp ce alţii susţineau că supraproducţia a fost în realitate subconsumaţie. Au fost şi economişti care au proclamat chiar sfârşitul capitalismului, iar alţii au avansat ideea ciclurilor economice; după o perioadă de prosperitate ar fi urmat în mod natural una de depresie. Ieşirea din criză s-a făcut însă pe două căi: prin recursul la statul-providenţă sau prin recursul la statul autoritar de tip fascist. Din 1932, statul a intervenit direct şi substanţial …

Read More »

Politicile sociale şi consumul de masă în perioada interbelică

A doua revoluţie industrială A doua revoluţie industrială a cuprins Europa Occidentală şi America de Nord la începutul secolului al XX-lea, fiind generată de utilizarea motorului cu explozie şi a electricităţii. Producţia mondială de petrol a crescut de cinci ori între 1913 şi 1939. Europa, care nu avea resurse suficiente de petrol, a devenit însă dependentă de ţările arabe pentru aprovizionarea sa. Noile bunuri de consum care au apărut în această perioadă, automobile, aparate de radio, frigidere, se vindeau în cantităţi mari. Cercetarea ştiinţifică aplicată în industrie a permis fabricarea a numeroase produse sintetice precum plexiglasul, inventat în 1928, cauciucul …

Read More »

Tratatele sovieto-germane în perioada interbelică

Tratatul de la Rapallo şi reînnoirea sa Excluse din Societatea Naţiunilor şi defavorizate deopotrivă de pacea de la Versailles, Germania şi URSS au ales să colaboreze încheind acorduri şi tratate. Primul tratat a fost semnat la 16 aprilie 1922, la Rapallo. Rusia sovietică obţinea ieşirea din izolarea diplomatică la care era constrânsă, creând un precedent în stabilirea relaţiilor cu statele capitaliste, ce se dorea a fi urmat. Germania, care era lipsită de colonii, grevată de datorii şi având o economie în refacere, vedea în Rusia sovietică o alternativă pentru satisfacerea nevoii sale de materii prime şi de pieţe de desfacere. …

Read More »

Dezvoltarea culturii în România între cele două războaie mondiale

Dezvoltarea generală a României în perioada care începe cu desăvârşirea unităţii naţionale se împleteşte în chip firesc cu dezvoltarea culturii. Realizarea unităţii naţionale depline a contribuit în măsură deosebită la dezvoltarea învăţământului şi a instituţiilor culturale, la avântul creaţiei ştiinţifice şi literar-artistice, nu numai prin eliberarea unor mari energii spirituale, ci şi prin crearea cadrului necesar acestui avânt. Totodată, cultura a reflectat ascuţirea contradicţiilor sociale şi politice, prin adâncirea conflictului ideologic dintre teoriile cercurilor reacţionare ale burgheziei şi concepţia revoluţionară despre lume şi societate, promovată de Partidul Comunist Român, exponentul celei mai înaintate clase sociale – proletariatul. Deceniile III şi …

Read More »

Arhitectura şi viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică

În perioada interbelică viaţa de zi cu zi a românilor a devenit mai complexă şi diferenţiată, în funcţie de mediu (urban sau rural), stare materială sau mentalitate, evoluând, în general, între tradiţionalism în lumea satelor, şi modernitate la oraş. Potrivit recensământului din 1930, populaţia României trăia într-o majoritate absolută în mediul rural. Oraşul – centru al vieţii civilizate Oraşul a reprezentat mediul cel mai favorabil dezvoltării vieţii moderne. Primăria contribuia la îmbunătăţirea ei, asigurând serviciile proprii mediului urban. În orice oraş românesc, clădirile reprezentative erau primăria, liceul, tribunalul, cinematografele, teatrele, monumentele istorice, librăria şi una sau mai multe bănci. În …

Read More »

Mişcarea democratică şi revoluţionară din Craiova între cele două războaie mondiale

Creşterea numerică şi maturizarea politică a detaşamentului muncitoresc se impun ca o coordonată principală a vieţii economice şi social-politice a oraşului dintre cele două războaie mondiale. Proletariatul craiovean se impusese prin întruniri, demonstraţii de stradă, greve şi alte acţiuni, ca factorul social cel mai activ şi înaintat în lupta pentru progres social. În iarna anilor 1920-1921, socialiştii din Craiova s-au strâns, seară de seară, la sediul sindicatelor din str. Copertari, unde au avut loc îndelungi dezbateri. „Sala aceea – povesteşte unul din animatorii acestor reuniuni revoluţionare, Mihail Cruceanu – era un vechi local de prăvălie, cu o cameră în fund, …

Read More »