Tag Archives: Pe lângă plopii fără soţ… de Mihai Eminescu

Pe lângă plopii fără soţ…, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Mihai Eminescu, „poetul nepereche” al literaturii române, a reflectat în creaţia sa lirico-erotică o simfonie de trăiri emoţionale impresionante, ce se manifestă într-un spaţiu imaginar al dorului, al visului erotic în mijlocul naturii armonizate perfect cu stările interioare ale eului liric. Exegeţii au definit, în evoluţia liricii erotice eminesciene, două etape: Între 1870-1880, o primă fază, aşa-zis naturistă, ilustrează imaginea luminoasă, optimistă a iubirii, momentele fericite se asociază cu un cadru natural, aflat în deplină armonie cu stările sufleteşti ale poetului. Poeziile din această perioadă (Dorinţa, Lacul, Sara pe deal, Floare albastră)exprimă puterea de iluzionare, starea de visare, de aspiraţie …

Read More »