Tag Archives: Organizare

Instaurarea şi organizarea regimului burghezo-moşieresc în România (1866)

Aplicarea reformei agrare din 1864 prin menţinerea unor însemnate rămăşiţe feudale, dintre care principala a fost marea proprietate funciară, a contribuit la desăvârşirea procesului de înţelegere dintre burghezie şi moşierime, început încă din 1848. Evoluţia capitalismului în agricultură pe calea greoaie, prusacă, însoţită de o lentă dezvoltare a industriei, a constituit baza menţinerii regimului burghezo-moşieresc, instaurat şi organizat odată cu înlăturarea lui Cuza. Înfrângerea revoluţiei din 1848 a împiedicat sfărâmarea gospodăriei boiereşti şi a permis transformarea ei, după cum arată Lenin când caracterizează calea prusacă a dezvoltării capitalismului în agricultură, „cu încetul într-o gospodărie pur capitalistă, „iuncherească”, şi atunci baza …

Read More »

Întinderea şi organizarea administrativă a Daciei

La sfârşitul celui de-al doilea război dacic întreg teritoriul care formase regatul lui Decebal era cucerit de către romani, după cum se mărturiseşte explicit într-o inscripţie descoperită la Corint. În care se spune: „… secunda expeditione, oua universa Dacia devicta est”. Deşi războiul era terminat în vara anului 106, împăratul Traian a mai întârziat în Dacia până în primăvara anului următor, când se întoarce la Roma pentru a-şi serba triumful. În timpul petrecut în Dacia după sfârşitul războaielor, el s-a ocupat probabil de organizarea teritoriilor cucerite. La 11 august 106, data unei diplome militare descoperită la Porolissum, emisă îndată după …

Read More »

Organizarea social-politică a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în Ţara Românească şi în Moldova se produce o schimbare a sistemului de exploatare a domeniului feudal. Domeniul boieresc şi mănăstiresc, destinat mai înainte să producă mai ales în vederea consumului local, produce într-o mai mare măsură grâne şi alte bunuri pentru vânzarea pe piaţa internă şi externă. Acest fenomen economic se accentuează în secolul al XVII-lea, influenţând întreaga viaţă socială şi politică a ţării. Mijloacele de care s-au servit boierii pentru a-şi procura cereale pentru piaţă au fost extinderea marelui domeniu în dauna proprietăţii libere ţărăneşti şi creşterea rezervei feudale şi, …

Read More »

Organizarea muncitorimii din Craiova în timpul revoluţiei populare din 1944-1947

La Craiova, primul popas în direcţia organizării muncitorimii în întreprinderi l-a marcat constituirea unor comitete de iniţiativă sindicală. Comitetele de iniţiativă au reuşit să formeze din primele zile ale lui septembrie comitete de fabrică într-o serie de întreprinderi de stat şi particulare. Primii care şi-au reorganizat sindicatele şi mai ales comitetele de fabrică au fost muncitorii tipografi, cei din construcţii, industria îmbrăcămintei şi încălţămintei. La 11 septembrie 1944, s-a reconstituit pe baze noi sindicatul metalurgist din localitate, alcătuit din delegaţi ai muncitorilor de la fabricile Semănătoarea, Brătăşanu şi Graepel. La 15 septembrie, s-a organizat sindicatul muncitorilor de la CFR, iar …

Read More »

Organizarea armatei în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

În secolul al XVIII-lea, organizarea militară a celor două ţări în măsura în care era încuviinţată de turci, avea în vedere numai paza frontierelor, poliţia internă, execuţia încasării dărilor şi serviciul de curte şi de paradă. Toate aceste servicii reclamau un număr restrâns de ostaşi, care se recrutau prin mijloace diferite, unii cu leafă, alţii cu scutiri de dări, din rândul ţărănimii libere. Chemarea la oaste a unui număr mai mare de locuitori se făcea numai cu ocazia unor acţiuni militare ordonate de Poartă. La curtea domnului existau în acea vreme slujitori plătiţi cu leafă, care, în Ţara Românească, după …

Read More »

Organizarea judecătorească în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Dreptul, în societatea feudală, exprimă şi consfinţeşte raporturile de dominaţie a stăpânilor feudali şi de subordonare a maselor producătoare. În epoca de care ne ocupăm, au loc unele prefaceri şi în domeniul dreptului şi al justiţiei. Majoritatea normelor de drept în această vreme erau nescrise: se judeca, în genere, ca şi în epoca precedentă, după dreptul consuetudinar, numit în actele interne „legea ţării”. Străinii care au trecut prin cele două ţări au lăsat preţioase mărturii şi asupra felului cum se aplica justiţia în Ţara Românească şi Moldova. În vremea lui Despot vodă, I. Sommer afirmă că în Moldova „nu există …

Read More »

Organizarea administrativă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Ceea ce caracterizează organizarea statului în perioada fărâmiţării feudale este faptul că mijloacele nediferenţiate ale puterii se găsesc în posesia fiecărui stăpân de pământ în parte, fiind coordonate doar de domn. Statul de fărâmiţare feudală nu comportă deci o activitate administrativă diferenţiată, controlată de un centru organizator, capabil de o intervenţie activă. Nu există mijloace diferite pentru ducerea războiului sau pentru administrarea propriu-zisă: cei care au ca sarcină apărarea statului – deci funcţia sa externă – o îndeplinesc în egală măsură şi pe cea internă, de aparat de represiune. De aceea, curtenii formează, în acelaşi timp, baza oştirii în vreme …

Read More »

Organizarea Daciei romane

Organizarea generală. Dacia Apulensis, Porolissensis şi Malvensis Provincia Dacia a fost totdeauna, ca organism politic, un singur corp, pus, ca provincie mărginaşă imperială, sub autoritatea unui Legatus Augusti propraetore, numit şi duce într-unele inscripţii. Pentru ocârmuire, mai ales în ceea ce priveşte finanţele, ea fu împărţită mai întâi, sub Hadrian, în două părţi: Dacia superioară şi inferioară. Cea dintâi, Dacia superioară, este documentată de o inscripţie găsită în Moesia, care spune că Sarmizegetusa, capitala întregii Dacii, s-ar afla în partea numită Dacia superioară. Numele de Dacia inferioară s-a găsit în o diplomă militară din anul 129, apropiată deci de epoca …

Read More »

Organizarea militară în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

În secolele XIV-XV, oastea Ţării Româneşti şi a Moldovei – ca şi alte armate din aceasta vreme – avea un caracter tipic feudal: ea se compunea din curtenii şi „slugile” domnului, din cetele sau steagurile marilor boieri şi din ţăranii liberi şi târgoveţii, aduşi la oaste de dregătorii domneşti. În vremea fărâmiţării feudale, elementul cel mai important al armatei îl alcătuiau cetele particulare ale marilor boieri, care veneau la război sub comanda directă a stăpânilor lor. Friedrich Engels arată că, într-o asemenea oaste, „soldaţii erau mai strâns legaţi de seniorii lor feudali direcţi decât de comandamentul regal al armatei” (în …

Read More »

Organizarea fiscală în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Transformările economice şi sociale, precum şi schimbările politice care s-au produs în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în Moldova şi Ţara Românească, au cauzat prefaceri esenţiale şi în domeniul organizării lor fiscale. În lupta pentru continuarea centralizării statului şi a satisfacerii obligaţiilor economice către turci, domnia avea nevoie de asigurarea unei baze fiscale solide. Sporirea veniturilor statului se putea asigura numai prin reorganizarea sistemului fiscal şi în primul rând, avându-se în vedere opoziţia dârză a ţărănimii, prin întărirea aparatului fiscal al statului, cu deosebire a celui de represiune. În ansamblul măsurilor de reorganizare fiscală, punctul central l-au ocupat …

Read More »