Tag Archives: Organizare politică

Organizarea social-politică a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în Ţara Românească şi în Moldova se produce o schimbare a sistemului de exploatare a domeniului feudal. Domeniul boieresc şi mănăstiresc, destinat mai înainte să producă mai ales în vederea consumului local, produce într-o mai mare măsură grâne şi alte bunuri pentru vânzarea pe piaţa internă şi externă. Acest fenomen economic se accentuează în secolul al XVII-lea, influenţând întreaga viaţă socială şi politică a ţării. Mijloacele de care s-au servit boierii pentru a-şi procura cereale pentru piaţă au fost extinderea marelui domeniu în dauna proprietăţii libere ţărăneşti şi creşterea rezervei feudale şi, …

Read More »

Organizarea politică a oraşelor greceşti din Dobrogea în secolele V-I î.Hr.

În măsuri care au variat de la oraş la oraş şi, în sânul aceleiaşi cetăţi, de la epocă la epocă, puterea politică aparţinea în aceste colonii poporului, alcătuit din totalitatea cetăţenilor cu drepturi depline. De la exercitarea acestora erau excluşi (şi aveau să rămână astfel până la sfârşitul antichităţii) în primul rând sclavii, apoi străinii domiciliaţi şi femeile – chiar femeile de condiţie liberă. Organul în care se întrupa autoritatea supremă era Adunarea, de cele mai multe ori pomenită în documente cu numele de „popor”. Alături de ea, exista însă în fiecare cetate greacă guvernată democratic un corp consultativ mai …

Read More »

Organizarea socială şi politică a triburilor slave de pe teritoriul României în secolele VI-IX

Izvoarele literare arată că, în decursul secolului VI, diferitele triburi slave care au ajuns pe teritoriul României se aflau în ultimul stadiu de dezvoltare a democraţiei militare, în acea perioadă când războaiele de jaf pentru dobândirea de noi bogăţii au devenit unul din scopurile principale. Aşa se explică numeroasele invazii ale slavilor în imperiul bizantin, organizate cu scopul de a aduce pradă. Democraţia militară începuse şi se dezvoltase la diferite triburi slave cu mult înainte de pătrunderea lor pe teritoriul României. Datorită războaielor continue, caracteristice acestei faze de dezvoltare a societăţii, triburile slave, pentru a putea face faţă numeroşilor duşmani …

Read More »

Organizarea politico-administrativă a Transilvaniei în secolul al XVIII-lea

În tot timpul stăpânirii austriece, dieta – compusă din reprezentanţii celor trei stări privilegiate şi ai confesiunilor recunoscute – şi-a menţinut atribuţiile prevăzute în diploma leopoldină din 1691. La lucrările dietei participau: membrii guvernului, judecătorii Tablei regeşti, comiţii supremi ai comitatelor, juzii supremi ai scaunelor secuieşti şi dregătorii scaunelor săseşti, regaliştii, adică cei invitaţi la dezbateri prin scrisori regale şi deputaţii aleşi ai comitatelor, scaunelor, oraşelor libere regeşti şi ai târgurilor privilegiate. Convocarea dietei o făcea guvernul, iar neparticiparea la dezbateri era sancţionată cu o amendă de 200 de florini. În dietă se dezbăteau propuneri ale împăratului, sporirea sau micşorarea …

Read More »

Organizarea politico-administrativă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Organizarea de stat a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVIII-lea păstrează aceleaşi caractere din secolul anterior, cu unele particularităţi noi, determinate pe de o parte de dezvoltarea social-economică a celor două ţări, iar pe de alta de agravarea dominaţiei otomane. Domnia Deşi numiţi de către Poartă şi asimilaţi în ierarhia otomană paşilor cu două tuiuri, domnii fanarioţi erau primiţi la curtea sultanului cu acelaşi ceremonial ca şi cei din secolele trecute, iar înăuntrul ţării se bucurau de întreaga autoritate domnească. Date fiind noile raporturi dintre domnii ţărilor române şi Imperiul Otoman, conflictele dintre marea boierime locală şi domnie …

Read More »

Organizarea politico-administrativă a Transilvaniei în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Faţă de a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când se constituie principatul autonom sub suzeranitate turcească, organizarea politico-administrativă a Transilvaniei, ca şi instituţiile ei, nu suferă în secolul al XVII-lea modificări esenţiale. Întinderea teritorială a principatului transilvan, statornicită în 1570 prin pacea de la Speyer, rămâne aceeaşi până într-al treilea deceniu al secolului al XVII-lea. El cuprinde cele şapte vechi comitate ale Transilvaniei, scaunele secuieşti (al căror număr se reduce la cinci în urma contopirii într-unui singur – sub numele de Trei Scaune, – a scaunelor Kezdi, Sepsi şi Orbai), plus nouă scaune săseşti şi trei districte. Din părţile …

Read More »

Organizarea politică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Organizarea politică, administrativă, militară şi judecătorească a Ţării Româneşti şi Moldovei – ca şi dezvoltarea lor economică şi socială – este foarte asemănătoare, atât în timpul fărâmiţării feudale, cât şi mai târziu. Domnia După cum s-a văzut din paragraful precedent, în fruntea celor două state feudale se găsea un mare voievod şi domn. Domn derivă din latinescul dominus şi înseamnă stăpân (al ţării), iar voievod, cuvânt slav, conducătorul oştilor. La aceste titluri – de mare voievod şi domn, pe care le purtau conducătorii celor două state feudale, se adaugă particula Io, derivat din Ioan, care avea semnificaţia – în concepţia …

Read More »