Tag Archives: Organizare militară

Organizarea militară în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

În secolele XIV-XV, oastea Ţării Româneşti şi a Moldovei – ca şi alte armate din aceasta vreme – avea un caracter tipic feudal: ea se compunea din curtenii şi „slugile” domnului, din cetele sau steagurile marilor boieri şi din ţăranii liberi şi târgoveţii, aduşi la oaste de dregătorii domneşti. În vremea fărâmiţării feudale, elementul cel mai important al armatei îl alcătuiau cetele particulare ale marilor boieri, care veneau la război sub comanda directă a stăpânilor lor. Friedrich Engels arată că, într-o asemenea oaste, „soldaţii erau mai strâns legaţi de seniorii lor feudali direcţi decât de comandamentul regal al armatei” (în …

Read More »

Organizarea militară a Daciei romane

Cucerită printr-un uriaş efort militar, provincia Dacia, datorită poziţiei sale geografice, de cap de pod peste Dunăre şi citadelă înaintată dincolo de marele fluviu, în mijlocul lumii de popoare şi seminţii libere, a putut fi menţinută timp de peste un secol şi jumătate în stăpânirea sa de către imperiu numai printr-o continuă grijă pentru organizarea unei cât mai bune şi mai puternice apărări. Apărarea Daciei a constituit pentru imperiu o permanentă preocupare şi împăraţii au făcut tot ce le-a stat în putinţă, neprecupeţind nici un sacrificiu, pentru a păstra cât mai îndelung această provincie. Interese multiple, de ordin economic, politic …

Read More »

Efectele organizării militare şi administrative a Dobrogei asupra condiţiilor generale ale vieţii economice în secolele I-III d.Hr.

Parte integrantă a provinciei Moesia Inferioară începând din anul 86 d.Hr., Dobrogea a cunoscut timp de două veacuri, până la mijlocul secolului III d.Hr., o perioadă de înflorire economica, atestata atât de documentele epigrafice cât şi de monumentele arheologice din această vreme. Informaţii preţioase ne oferă în această privinţă şi monedele pontice, a căror circulaţie dovedeşte o intensificare a relaţiilor de schimb atât în oraşele dobrogene, cât şi în satele din interiorul provinciei. Reluarea activităţii normale a oraşelor pontice în această perioadă a fost în bună măsură condiţionată de extinderea stăpânirii romane în Balcani şi la Dunăre, care a impus …

Read More »

Organizarea militară a Dobrogei romane

Organizarea militară a Dobrogei începe chiar din momentul anexării ei, în anul 46 d.Hr. şi continua până la sfârşitul acestui veac, când avem numeroase documente cu privire fie la corpurile de trupe romane, fie urme arheologice ale primelor castre dobrogene. În prima fază a organizării militare a Dobrogei, apărarea frontierei dunărene în această zonă atât de primejduită este asigurată îndeosebi de trupe auxiliare (cohortes de infanterie şi alae de cavalerie). După cucerirea Daciei de către romani, apărarea Dunării sporeşte în chip simţitor prin transferarea legiunii a V-a Macedonica de la Oescus (Bulgaria) la Troesmis. Din inscripţiile descoperite la Troesmis rezultă …

Read More »

Organizarea militară în Transilvania în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Printre atribuţiile pe care le exercita voievodul Transilvaniei era şi aceea de comandant militar de căpetenie; el conducea în oastea regală (exercitus generalis, exercitus regalis) trupele strânse din comitatele supuse jurisdicţiei sale. În calitate de mare feudal şi înalt dregător al regatului, voievodul îşi avea „steagul” sau „banderiul” lui propriu, compus din cetele sale de „familiari”. Astfel se aminteşte steagul voievodului Nicolae, în 1268, şi al voievodului Ladislau, în 1270. Ceilalţi mari nobili laici, precum şi episcopii şi abaţii, în virtutea imunităţilor de care se bucurau, îşi aveau, de asemenea, steagurile pe care le conduceau la luptă. În 1436, se …

Read More »

Organizarea militaro-administrativă a teritoriul ocupat în timpul primului război mondial

Organizarea teritorială Anii de război care trecuseră au însemnat pentru ţările beligerante aflate în conflict o perioadă grea, epuizantă, atât din punctul de vedere al resurselor umane folosite cât mai ales al celor materiale. Puterile Centrale, deşi reuşiseră în primele 17 luni de război să cucerească un teritoriu de aproape 500.000 kmp ce reprezenta ca valoare aproximativ 100.000.000.000 de mărci, la care se mai adăugau oraşele, pădurile şi obiectivele industriale respective, au intrat în anul 1916 cu o situaţie generală de-a dreptul critică. Lipsa de alimente devenise o problemă foarte grea, resimţită deopotrivă de populaţia civilă şi de militari. În …

Read More »