Tag Archives: Organizare administrativă

Organizarea administrativă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Ceea ce caracterizează organizarea statului în perioada fărâmiţării feudale este faptul că mijloacele nediferenţiate ale puterii se găsesc în posesia fiecărui stăpân de pământ în parte, fiind coordonate doar de domn. Statul de fărâmiţare feudală nu comportă deci o activitate administrativă diferenţiată, controlată de un centru organizator, capabil de o intervenţie activă. Nu există mijloace diferite pentru ducerea războiului sau pentru administrarea propriu-zisă: cei care au ca sarcină apărarea statului – deci funcţia sa externă – o îndeplinesc în egală măsură şi pe cea internă, de aparat de represiune. De aceea, curtenii formează, în acelaşi timp, baza oştirii în vreme …

Read More »

Organizarea administrativă a Daciei romane

Provincia Dacia, constituită de Traian încă din vara anului 106, a format la început o singură unitate administrativă, neîmpărţită. Fiind situată la graniţele imperiului, ea făcea parte din categoria provinciilor imperiale, a căror conducere şi administrare revenea împăratului. În fruntea provinciei se afla un trimis al împăratului, legatus Augusti pro praetore, cu atribuţii militare, administrative şi juridice pe care le exercita în numele împăratului. El este ales numai dintre membrii ordinului senatorial. Primul guvernator al Daciei a fost Decimus Terentius Scaurianus, care la 2 iulie 110 era încă în funcţiune, după cum se ştie dintr-o a doua diplomă militară de …

Read More »

Organizarea politico-administrativă în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Organizarea de stat a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVIII-lea păstrează aceleaşi caractere din secolul anterior, cu unele particularităţi noi, determinate pe de o parte de dezvoltarea social-economică a celor două ţări, iar pe de alta de agravarea dominaţiei otomane. Domnia Deşi numiţi de către Poartă şi asimilaţi în ierarhia otomană paşilor cu două tuiuri, domnii fanarioţi erau primiţi la curtea sultanului cu acelaşi ceremonial ca şi cei din secolele trecute, iar înăuntrul ţării se bucurau de întreaga autoritate domnească. Date fiind noile raporturi dintre domnii ţărilor române şi Imperiul Otoman, conflictele dintre marea boierime locală şi domnie …

Read More »

Organizarea militaro-administrativă a teritoriul ocupat în timpul primului război mondial

Organizarea teritorială Anii de război care trecuseră au însemnat pentru ţările beligerante aflate în conflict o perioadă grea, epuizantă, atât din punctul de vedere al resurselor umane folosite cât mai ales al celor materiale. Puterile Centrale, deşi reuşiseră în primele 17 luni de război să cucerească un teritoriu de aproape 500.000 kmp ce reprezenta ca valoare aproximativ 100.000.000.000 de mărci, la care se mai adăugau oraşele, pădurile şi obiectivele industriale respective, au intrat în anul 1916 cu o situaţie generală de-a dreptul critică. Lipsa de alimente devenise o problemă foarte grea, resimţită deopotrivă de populaţia civilă şi de militari. În …

Read More »

Organizarea politico-administrativă a Transilvaniei în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Faţă de a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când se constituie principatul autonom sub suzeranitate turcească, organizarea politico-administrativă a Transilvaniei, ca şi instituţiile ei, nu suferă în secolul al XVII-lea modificări esenţiale. Întinderea teritorială a principatului transilvan, statornicită în 1570 prin pacea de la Speyer, rămâne aceeaşi până într-al treilea deceniu al secolului al XVII-lea. El cuprinde cele şapte vechi comitate ale Transilvaniei, scaunele secuieşti (al căror număr se reduce la cinci în urma contopirii într-unui singur – sub numele de Trei Scaune, – a scaunelor Kezdi, Sepsi şi Orbai), plus nouă scaune săseşti şi trei districte. Din părţile …

Read More »