Tag Archives: Oltenia

Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)

În urma păcii de la Passarowitz, Oltenia a fost anexată la Imperiul habsburgic şi supusă unui nou regim administrativ. Provincia a fost pusă sub autoritatea supremă a unei comisii, formată din reprezentanţii consiliului militar şi ai Camerei aulice (Hof-Kammer). Decretul imperial din 22 februarie 1719 stabilea liniile generale ale viitoarei cârmuiri a provinciei. Autoritatea locală, sub denumirea de administraţie, era încredinţată unui consiliu (sfat boieresc), format dintr-un ban sau preşedinte (praeses, nu voievod, cum doriseră boierii), în persoana lui Gheorghe Cantacuzino, şi patru consilieri. Administraţia, al cărei sediu fusese stabilit la Craiova, era pusă, la rândul ei, sub controlul şi …

Read More »

Oltenia – o vatră de formare a poporului român

Simbioza etno-culturală şi lingvistică dintre coloniştii romani şi localnicii geto-daci avea să ducă până la urmă, ca de altfel în toată Dacia, la formarea unui nou element etnic: daco-romanii. Oltenia şi Banatul au fost cucerite de romani mai devreme decât restul Daciei. Stăpânirea romană a durat în aceste părţi vreme mai îndelungată. După anul 275, când Imperiul renunţă la Dacia Traiană, romanii păstrează sub stăpânirea lor malul stâng al Dunării, pe care l-au fortificat, iar Constantin cel Mare – pe la anul 332 – a recucerit o bună parte a Olteniei, inclusiv zona Craiovei de astăzi, Oltenia rămânând o vreme …

Read More »

Craiova – târg în centrul Olteniei

Dezvoltarea social-economică, demografică, căreia i se adaugă şi crearea Băniei de Craiova, la sfârşitul secolului XV, a constituit un complex de factori care a determinat importante prefaceri în configuraţia aşezării la jumătatea mileniului al doilea. Craiova în această vreme era un târg, trecut prin stadiul satului de obârşie, întins pe moşia puternicilor boieri Craioveşti, unde se păstra tradiţia străbună de a ţine săptămânal un bâlci şi, anual, în toamnă, o nedeie. Târgul Craiovei s-a dezvoltat mai întâi în zona Bucovăţului – punct de interferenţă a drumurilor comerciale – deplasându-se apoi în zona unde astăzi este piaţa veche a oraşului. Spre …

Read More »

Ecoul mişcării revoluţionare din 1821 din Oltenia printre românii din Transilvania

Mişcarea lui Tudor Vladimirescu a trezit printre românii din Transilvania un ecou atât de puternic, încât a evocat în faţa autorităţilor şi a claselor stăpânitoare spectrul lui Horea şi le-a silit să ia cele mai severe măsuri de prevedere. Caracterul antifeudal al mişcării lui Tudor a fost recunoscut de la început de ţărănimea ardeleană care, cu 30 de ani înainte, se ridicase cu atâta forţă revoluţionară împotriva exploatării feudale şi care n-aştepta decât prilejul de a relua lupta. Acest fapt a alarmat clasele stăpânitoare. „Lucrul cel mai primejdios – scrie generalul Schustekh, comandantul suprem al forţelor imperiale din Transilvania – …

Read More »

Începutul mişcării revoluţionare din 1821 în Oltenia

În noaptea de 18 spre 19 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a plecat din Bucureşti cu o ceată de arnăuţi din garda domnească puşi la dispoziţia lui de Grigore Brâncoveanu, care era mare spătar, şi la 21 a fost la Târgu Jiu, unde a ridicat pe Dinicu Oteteleşanu, unul din ispravnicii judeţului Gorj. Prin el, Tudor şi-a asigurat aprovizionarea mănăstirii Tismana, din care şi-a făcut o bază de rezistenţă împotriva unui eventual atac turc. Duminică 23 ianuarie, Tudor era la Padeş, în plaiul Cloşanilor, unde-l aştepta vechilul său Dumitru Gârbea cu o sută de panduri. Prima etapă a acţiunii a fost …

Read More »