Tag Archives: Nuvele

Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenţa, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Buchetiera de la Florenţa constituie debutul lui Vasile Alecsandri în activitatea lui de scriitor în limba română. „Nu făcusem încă nici un vers românesc şi d-abia intrasem în domeniul literaturii cu o nuvelă intitulată: Buchetiera de la Florenţa” – îşi aminteşte el însuşi peste ani şi ani, evocând „cu vie mulţumire şi înduioşare” zilele petrecute cu prietenul său Costache Negruzzi „pe malul Prutului, la anul mântuirii 1840” (scrisoare către Iacob Negruzzi, datată Mirceşti, 12 aprilie 1878; conferă Vasile Alecsandri, Scrisori). „Buchetiera de la Florenţa a fost scrisă de dânsul după îndemnul meu, în cerdacul caselor lui Ienachi Kogălniceanu, astăzi a …

Read More »

Remember, de Mateiu I. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

Iniţial nuvela Remember, de Mateiu I. Caragiale, a apărut în „Viaţa românească” nr. 8 din august 1921. În privinţa momentului elaborării povestirii Remember, Mateiu I. Caragiale a lăsat următoarea notă semnificativă: „Conceput în timpul unor preumblări nocturne la Şosea în 1911. Scris în 1913, remaniat progresiv, definitiv în 1921, când a apărut în revistă”. Nu avem vreun motiv să punem la îndoială informaţiile servire de scriitor, adăugând însă că în „Viaţa românească” data conceperii nuvelei este anul 1914. În Agendă, care începe cu anul 1923 – anul căsătoriei cu Marica G. Sion – prima însemnare referitoare la Remember este din …

Read More »

Stafia, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Stafia, de Ion Agârbiceanu, este o nuvelă a cărei primă ediţie a fost publicată în „Propilee literare”, nr. 18-19 din 1-15 decembrie 1928. A apărut pentru prima oară în volum în Stafia în 1930. Ion Agârbiceanu Fragment Trăia odată la ţărmul mării, într-o colibă, un pescar sărac şi necăjit. Avea o casă de copii, toţi mărunţei, iar barca lui era mică, veche, hodorogită. În toată ziua trebuia să-i facă vro reparaţie şi cât ce-o pleznea vreun val mai puternic, se spărgea din nou. Vechi şi stricate erau plasele lui de pescuit; le cârpea şi azi şi mâine; şi totuşi peştii …

Read More »

Parastas, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Parastas, de Ion Agârbiceanu, este o nuvelă a cărei primă ediţie a fost publicată în „Gând românesc”, nr. 12 din decembrie 1936. A apărut pentru prima oară în volum în Amintirile în 1940. Ion Agârbiceanu Fragment Din clopotniţa din deal, veche, înnegrită de ploi şi de vânt, cu spărturi în acoperişul de şindrilă, glasul răsunător în adâncimi al clopotului celui mare porni dis-de-dimineaţă, ca în toate duminicile. Un răstimp, se îngrămădiră peste sat numai valurile lui, apoi îşi amestecară vuietul şi ţiuitul şi cele două clopote mai mici. Cerul era înalt, senin şi, prin văzduhul proaspăt şi miresmat de rouă, …

Read More »

Slab de înger, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Slab de înger, de Ion Agârbiceanu, este o nuvelă a cărei primă ediţie a fost publicată în „Propilee literare”, nr. 20-21 din 1-13 ianuarie 1929. A apărut pentru prima oară în volum în Stafia în 1930. Ion Agârbiceanu Fragment De opt ani Gligor Şerb e şef de serviciu la Primărie. S-au schimbat guvernele; s-au perindat primarii deosebitelor partide politice; a crescut sau a fost redus numărul funcţionarilor – după nevoile bugetare, dar mai ales după interesele partidelor politice de la putere; au venit trei anchete pe capul slujbaşilor în cei opt ani -, dar Gligor Şerb a rămas neclintit la …

Read More »

Stana, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Stana, de Ion Agârbiceanu, este o nuvelă a cărei primă ediţie a fost publicată sub titlul Piciorul de lemn, într-un serial de 13 episoade, în revista „Cosânzeana”, după cum urmează: nr. 2 din 25 ianuarie 1922, nr. 3 din 10 februarie 1922, nr. 4 din 25 februarie 1922, nr. 5 din 10 martie 1922, nr. 6 din 25 martie 1922, nr. 7 din 15 aprilie 1922, nr. 8 din 30 aprilie 1922, nr. 9-10 din 30 mai 1922, nr. 11 din 15 iunie 1922, nr. 12 din 30 iunie 1922, nr. 14 din 31 iulie 1922, nr. 15 din 15 …

Read More »

Două iubiri, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Două iubiri, de Ion Agârbiceanu, este o nuvelă a cărei primă ediţie a fost publicată în „Luceafărul”, nr. 2 din 15 ianuarie 1906, şi nr. 3 din 1 februarie 1906. A apărut pentru prima oară în volum în Două iubiri în 1910. Ion Agârbiceanu Fragment De departe ai gândi că e o pădurice şi că printre arborii stufoşi se zăresc, cine ştie cum, nişte petece de cer albe, parcă văruite. Numai când te apropii şi vezi cum ies pe drumul alb carăle cu boi îndesaţi, ce-şi mişcă pe-ndelete lăstarele, rumegând, cu ochii pe jumătate închişi, îţi dai sama că acolo …

Read More »

Douăsprezece mii de capete de vite, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Înscriindu-se în proza fantastică a lui Mircea Eliade, nuvela Douăsprezece mii de capete de vite a apărut în volumul În curte la Dionis din 1977, deşi fusese scrisă în 1952. Nuvelele din această perioadă fac parte din literatura contemporană, fiind scrise după al Doilea Război Mondial şi „se disting în primul rând printr-o altă experienţă a timpului şi a spaţiului”. Mircea Eliade respinge ideea conform căreia prozele fantastice ar fi inspirate din studiile sale de istorie a religiilor ori din documentele mitologice, a căror semnificaţie simbolică nu este utilizată în literatură: „Universurile paralele pe care le dezvăluia povestirea erau rodul …

Read More »

Nopţi la Serampore, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Mircea Eliade, spirit erudit şi enciclopedic, a fost filozof, prozator, eseist şi istoric al religiilor. Discipol al filozofului Nae Ionescu, membru al societăţii „Criterion”, Mircea Eliade este considerat „şeful noii generaţii”, grupare spirituală din care făceau parte puternice personalităţi ale culturii române: Emil Cioran, Constantin Noica, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu, Petre Ţuţea, Petre Pandrea şi Petru Comarnescu. Între teoriile filozofice elaborate de Mircea Eliade şi care se manifestă în proza fantastică se înscrie teza numită Fenomenologia sacrului, în care conceptele „sacru” şi „profan”, aflate într-o totală dependenţă, sunt considerate „două situaţii existenţiale asumate de om de-a lungul existenţei sale”, însemnând …

Read More »

Kir Ianulea, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

Nuvela Kir Ianulea, de I.L. Caragiale, a fost publicată în volumul de Schiţe nouă din 1910, fiind reproducerea povestirii despre Belfegor a lui Machiavelli, aşa cum Caragiale însuşi afirma într-o notă din finalul volumului mai sus menţionat: „Această poveste se găseşte în Giovanni Brevio, Roma 1545, intitulată «Novella di Belfegorx»; mai târziu, în 1549, apare cu acelaşi titlu sub numele lui Machiavelli. […] Un savant bibliograf englez, John Dunlop, crede că originalul lui Belfagorx se găsea într-un manuscript latinesc al Bibliotecii St. Martin din Tours, manuscript dispărut pe vremea războaielor civile”. Opera este o nuvelă fantastică, deoarece îmbină planul real …

Read More »