Tag Archives: Munţii Carpaţi

Balcanul şi Carpatul, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Balcanul şi Carpatul, de Vasile Alecsandri, este o poezie scrisă, după propria datare a poetului, la 14 mai 1877, câteva zile după ce la 9 mai se proclamase independenţa de stat a României. A fost publicată pentru prima dată în ziarul „Presa” nr. 93 din 19 mai 1877, apoi reprodusă în ediţia 1880, vol. III. Este limpede că Balcanul simbolizează Imperiul otoman asupritor, iar Carpatul, patria noastră, ce pornea cu avânt la lupta pentru apărarea independenţei. Vasile Alecsandri Balcanul şi Carpatul Balcanul şi Carpatul, la Dunărea măreaţă, Ca doi giganţi năprasnici stau astăzi faţă-n faţă Ş-aprinşi de dor de luptă, …

Read More »

Feudalismul timpuriu între Carpaţi şi Dunăre în secolul al XII-lea

Dominaţia cumanilor pe o bună parte a teritoriului României în secolul al XII-lea şi în prima jumătate a secolului următor, deşi a constituit o frână în calea dezvoltării fireşti a societăţii băştinaşe, nu a putut împiedica prefacerile cu caracter feudal constatate încă din secolul al X-lea, aceasta cu atât mai mult cu cât asemenea prefaceri se înregistrează chiar şi în sânul societăţii cumane; o parte a cumanilor încep să părăsească viaţa nomadă şi pastorală, trecând la o viaţă sedentară şi agricolă, mai ales în regiunile de şes. În această vreme, cumanii au reuşit să-şi întindă dominaţia peste un teritoriu foarte …

Read More »

Dezvoltarea feudalismului între Carpaţi şi Dunăre în prima jumătate a secolului al XIII-lea

Când puternicul stat al Asăneştilor manifestă semne de slăbire sub Asan Borilă (1207-1218), urmaşul lui Ioniţă, căpeteniile feudale încearcă să-şi câştige autonomia, să se elibereze de sub aceasta stăpânire. Este cât se poate de semnificativ episodul petrecut în anul 1210, relatat destul de succint, dar totuşi îndeajuns de explicit, de un act al regelui Ungariei Bela al IV-lea, din 1250. Confirmând o danie a regelui Andrei al II-lea făcută lui Ioachim, comitele de Sibiu, între meritele vrednice de răsplată ale acestuia se pomenesc şi vitejiile săvârşite în anul 1210, când, cu o armată formată din saşi, români, secui şi pecenegi, …

Read More »

Situaţia social-politică în regiunea dintre Carpaţi şi Dunăre la mijlocul secolului al XIII-lea

Pentru preîntâmpinarea unei noi invazii tătăreşti şi fiindcă banul Severinului se dovedise incapabil să apere hotarele Ungariei în aceste părţi, regele Bela al IV-lea intenţiona să aşeze la vadurile Dunării pe cavalerii ospitalieri sau ioaniţi. Potrivit înţelegerii din 2 iunie 1247, încheiate între regele Ungariei şi Rembald, preceptorul ordinului ioaniţilor, în schimbul ajutorului dat pentru apărarea regatului şi a catolicizării populaţiei din regiunile respective, ioaniţilor li se dăruieşte ţara Severinului (terra de Zeurino), împreună cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş (cum kenezatibus Ioannis et Farcasii) până la râul Olt, afară de ţara voievodului Litovoi (terra kenezatus Lytuoy woiavode), care este …

Read More »

Originea românilor din Pind şi din Carpaţi şi deosebirile dintre ei. Viaţa principală la Dunăre pe vremea barbarilor

În timpul groaznicului foc şi măcel care alcătuieşte pentru răsăritul european partea cea mai mare a evului mediu s-a vorbit numai rareori şi în treacăt de poporul care păstrase, deşi în formă schimbată, vechea limbă de cultură a romanilor. După lupta hotărâtoare, cuceritorii luau cuceriţilor, odată cu celelalte drepturi, şi pe acela de a fi pomeniţi. Aluzii uşoare la naţiunea romanică în formaţiune din răsărit le întâmpinăm în epoca mai veche numai ici şi colo, şi abia după ce se astâmpără valurile furtunoase ale lumii barbare vechiul element în aparenţă copleşit al locuitorilor băştinaşi se iveşte din nou, dar într-o …

Read More »