Tag Archives: Moldova

Minele în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Cea mai veche activitate minieră de proporţii mai mari în ţările române a fost extragerea sării, care datează din vremuri străvechi. În secolul al XVIII-lea, în Ţara Românească se aflau în exploatare zăcămintele de la Ocnele Mari, Telega şi Slănic, aceasta din urmă fiind salina cea mai însemnată. În Moldova, sarea se exploata dintr-o singură salină, cea de la Târgu-Ocna. Producţia flecarei ocne în parte a crescut în această epocă, în special la Slănic, unde ea ajunge la 8.000.000 de ocale pe an, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Sarea din Ţara Românească se exporta cu corăbiile pe …

Read More »

Dezvoltarea relaţiilor sociale în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Dezvoltarea forţelor de producţie în Ţara Românească şi în Moldova, atât în domeniul agriculturii, cât şi în ce priveşte meşteşugurile şi manufacturile, deşi încetinită de exploatarea otomană, a fost resimţită prin urmările ei şi în raporturile sociale. Creşterea pieţei interne şi a celei externe a adus venituri apreciabile boierilor, pe când ţăranii, supuşi muncii silite, dijmelor şi dărilor către stat, sărăcesc. În secolul al XVIII-lea, claca agricolă devine generală, atât pentru rumâni şi vecini, cât şi pentru oamenii liberi aşezaţi cu învoială pe domeniile feudale. Aceşti ţărani liberi, fără pământ, erau mai înainte supuşi numai dijmei din produse, în schimbul …

Read More »

Situaţia politică a Moldovei între anii 1546-1572

Situaţia internaţională din a doua jumătate a veacului al XVI-lea nu a favorizat, până în ultimul său deceniu, încercările poporului român de scuturare a apăsătoarei stăpâniri otomane. Suveranii statelor vecine, Polonia şi Imperiul habsburgic, având de făcut faţă propriilor lor greutăţi interne sau căutând să lărgească teritoriile de sub stăpânirea lor, nu au dat sprijinul necesar ţărilor române în năzuinţele lor de eliberare de sub turci. Atunci când au răspuns unor chemări venite din partea acestora, n-au făcut-o pentru a le ajuta să-şi câştige independenţa politică, ci pentru a înlocui pe turci prin propria lor stăpânire. În această direcţie se …

Read More »

Moldova până la Ştefan cel Mare

Tot pământul din care neamul românesc făcea prin cea mai iubită muncă a sa să răsară an de an holdele hrănitoare, tot pământul prin buruienile şi înalta iarbă a căruia rătăceau turmele supuse până la piatra goală a munţilor ocrotitori, toată marginea de mal unde coliba pescarului domneşte marele drum de ape al Dunării, toată pădurea nesfârşită, lungă de zile întregi, în care se înfunda pasul de pândă al vânătorului, a cărui săgeată făcea să se spulbere un praf de frunze şi crengi, se chema pentru toţi aceia care, de pe la anul 1000 până astăzi, vorbesc cam ca şi …

Read More »

Organizarea social-politică a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în Ţara Românească şi în Moldova se produce o schimbare a sistemului de exploatare a domeniului feudal. Domeniul boieresc şi mănăstiresc, destinat mai înainte să producă mai ales în vederea consumului local, produce într-o mai mare măsură grâne şi alte bunuri pentru vânzarea pe piaţa internă şi externă. Acest fenomen economic se accentuează în secolul al XVII-lea, influenţând întreaga viaţă socială şi politică a ţării. Mijloacele de care s-au servit boierii pentru a-şi procura cereale pentru piaţă au fost extinderea marelui domeniu în dauna proprietăţii libere ţărăneşti şi creşterea rezervei feudale şi, …

Read More »

Instaurarea regimului boieresc în Moldova şi Ţara Românească. Sfârşitul războiului. Restaurarea dominaţiei otomane (începutul secolului al XVII-lea)

Războiul antiotoman nu a luat sfârşit odată cu moartea lui Mihai Viteazul, ci continuă până la 1606, când se încheie pacea generală cu Poarta. Războiul s-a desfăşurat însă cu o intensitate simţitor redusă, datorită dezvoltării situaţiei interne pe întreg teritoriul românesc, caracterizată mai ales prin înăsprirea luptelor dintre facţiunile boiereşti, în condiţiile unor domnii de autoritate limitată. În acelaşi timp, evoluţia raporturilor internaţionale este marcată de faptul că Imperiul habsburgic, în faţa unor dificultăţi interne din ce în ce mai mari, se putea angaja tot mai puţin în războiul cu Poarta. În primul deceniu al secolului al XVII-lea se manifestă …

Read More »

Situaţia Moldovei după biruinţa de la Baia. Noile campanii militare

Ştefan obţinuse pe câmpul de luptă prima sa mare biruinţă. Ele îşi dovedesc calităţile sale strălucite de comandant militar, capacitatea sa de organizator al efortului pentru apărarea ţării, dar suferise o înfrângere politică. Limitându-i victoria militară, marea boierime căutase să-i învedereze încă odată care sunt marginile pe care le îngăduia acţiunii domneşti. Problema raporturilor dintre natura forţelor militare de care dispunea domnia şi conţinutul autorităţii politice a conducerii de stat se punea în acest chip cu evidenţă domnului biruitor. El va fi silit de aceea să accepte încă un timp presiunea reprezentanţilor fărâmiţării feudale, până ce se vor crea condiţiile …

Read More »

Intensificarea exploatării economice a Moldovei şi Ţării Româneşti de către Poarta Otomană în secolul al XVIII-lea

Dominaţia otomană, în forma turco-fanariotă pe care o capătă în veacul al XVIII-lea, se caracterizează şi prin agravarea, în proporţii nemaiîntâlnite de la sfârşitul veacului al XVI-lea, a exploatării economice la care sunt supuse Moldova şi Ţara Românească din partea Porţii şi a dregătorilor ei. Ea se datorează nu numai obişnuitului caracter prădalnic al stăpânirii otomane, care caută să profite, sprijinindu-se pe laşitatea clasei dominante româneşti, de progresele economice obţinute cu mari eforturi de ţările noastre, ci şi adâncirii crizei în care se afla imperiul însuşi. Provinciile agricole ale acestuia, stoarse de feudali şi de stat, bântuite de molime şi …

Read More »

Situaţia economică, socială şi politică din Moldova şi Ţara Românească în ajunul Revoluţiei de la 1848

Dezvoltarea forţelor de producţie în Ţara Românească şi în Moldova în perioada premergătoare anului 1848 se lovea tot mai puternic de dominaţia relaţiilor feudale care încătuşau întregul progres. Pe plan social, contradicţia dintre forţele de producţie mai înaintate şi relaţiile de producţie perimate se manifesta prin lupta crescândă dintre tânăra burghezie în dezvoltare şi feudali, ca şi prin ascuţirea deosebită a contradicţiei dintre ţăranii dependenţi şi feudali. Descătuşarea forţelor de producţie şi deschiderea largă a drumului pentru producţia capitalistă, care luase naştere în sânul feudalismului aflat în descompunere, impuneau înlăturarea orânduirii feudale. Orânduirea feudală era însă apărată de beneficiara ei …

Read More »

Fiscalitatea în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Sporirea continuă a cererilor turceşti a făcut ca, mai mult decât în epoca precedentă, problemele fiscale să se afle în centrul preocupărilor domniei. Obligaţiile băneşti ale ţărilor faţă de Poartă şi cheltuielile interne erau împlinite din dările plătite de locuitori către vistierie sub numele general de bir şi dările pe avere, de mai multe feluri, către cămară. Cercetarea cărţilor de privilegii date de domni, în care sunt enumerate scutirile, arată mulţimea şi varietatea dărilor, reintroduse după anularea reformei lui Brâncoveanu de către Ştefan Cantacuzino. Aceeaşi mulţime de dări exista în Moldova în timpul celei de-a doua domnii a lui Mihai …

Read More »