Tag Archives: Moldova

Transporturile în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

Dezvoltarea economică a principatelor a fost stânjenită, printre altele, şi de starea proastă a căilor şi mijloacelor de comunicaţie. Drumurile naturale, impracticabile pentru transporturi grele o parte a anului (mai ales primăvara şi toamna), insuficienţa cărăuşiei practicate de clăcaşi, menţinerea unor taxe tipic feudale, de pildă brudina şi taxele de intrare în oraşe, refuzul proprietarilor de a îngădui păşunatul pe locurile de popas ale cărăuşilor, lipsa de siguranţă etc. constituiau tot atâtea piedici pentru comunicaţii. Cheltuielile de transport crescuseră atât de mult, încât, la o distanţă mai mare de 100 km de porturile Dunării, ele absorbeau valoarea grânelor. Deşi, spre …

Read More »

Comerţul intern în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Creşterea pieţei interne, care serveşte şi drept bază de aprovizionare a comerţului extern, este arătată de numeroase izvoare. E drept, pe de altă parte, că informaţia mult mai bogată de care dispunem pentru secolul al XVIII-lea nu face uneori decât să pună în lumină fenomene pe care istoricul le poate constata abia acum, deşi ele îşi au o origine mai veche. Piaţa internă continuă să cunoască cele două forme ale comerţului: permanent şi periodic. Existenţa în cadrul oraşelor – documentată, în ce priveşte centrele principale, încă din secolul al XVII-lea – a două sau mai multe centre de negoţ permanent …

Read More »

Alegerea şi constituirea Adunărilor ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească din 1857

Noile alegeri din Moldova au avut loc într-o atmosferă de puternic entuziasm al maselor. La sate, ţăranii mergeau la alegeri plini de bucurie. Unioniştii au învins pretutindeni cu o mare majoritate. Începând de la 7/19 septembrie 1957 au avut loc şi în Ţara Românească alegerile, care s-au desfăşurat în aceeaşi atmosferă şi cu aceleaşi rezultate. În preajma deschiderii Adunărilor ad-hoc, în ciuda unei noi note turceşti, prin care Poarta îşi manifesta iarăşi rezervele faţă de Unire, mişcarea unionistă din Ţara Românească şi Moldova era stăpână pe situaţie. Lupta maselor şi curajul conducătorilor lor dăduseră depline roade. În Adunarea ad-hoc a …

Read More »

Arta în timpul feudalismului în Moldova şi Ţara Românească

Legăturile dintre bogatele începuturi ale artei feudale din Dobrogea şi din Transilvania şi geneza artistică petrecută pe teritoriul Ţării Româneşti sunt încă foarte greu de stabilit. Că ele au existat, însă, o dovedeşte unitatea de dezvoltare istorico-culturală dintre cele două maluri ale Dunării, pe de o parte, dintre teritoriul Ţării Româneşti şi acela al Transilvaniei, pe de alta. S-au amintit într-un capitol precedent fortăreţele stăpânite de feudalii locali în câmpia munteană şi legăturile pe care le stabilesc ei cu Bizanţul în jumătatea a doua a veacului al X-lea Extinderea dominaţiei bizantine şi asupra unor puncte de la nordul Dunării şi …

Read More »

Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

În afară de pierderea libertăţii politice – cu toate consecinţele ei pentru viaţa de stat, atât din punct de vedere intern cât şi extern – aservirea de către turci a însemnat pentru Moldova şi Ţara Românească supunerea la un sistem de nemiloasă exploatare economică. Acest sistem, care-şi dobândeşte formele complexe în a doua jumătate a veacului al XVI-lea, a constituit o frână puternică în dezvoltarea lor social-economică. Istoriografia burgheză a ignorat studierea consecinţelor acestui regim asupra dezvoltării social-economice a ţărilor române, creându-se astfel o imagine falsă a acestei dezvoltări. Regimul dominaţiei otomane cuprindea, pe lângă plata tributului, un lung şi …

Read More »

Regimul politic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Raporturile politice turco-române au avut o evoluţie îndelungată şi complexă, cu felurite variaţii ale gradului de aservire, oglindind, în genere, raportul schimbător de forţe care le stătea la bază. Din toate, însă, se pot desprinde trei forme principale şi anume: independenţa, condiţionată de plata tributului, de felul celei a Ţării Româneşti în timpul lui Mircea, după 1415, sau a Moldovei în anumite perioade ale domniei lui Ştefan cel Mare; vasalitatea, de tipul celei instaurate sub Radu Praznaglava şi Alexandru Aldea; aservirea propriu-zisă, instaurată după bătălia de la Mohacs şi mai ales după campania lui Soliman în Moldova, din 1538. Acest …

Read More »

Formarea statelor feudale Moldova şi Ţara Românească

Problema formării statelor feudale Moldova şi Ţara Românească este una din cele mai însemnate din întreaga istorie medie a poporului român. De aceea e firesc să fi constituit de mult timp o preocupare deosebită a istoricilor. Lipsiţi, însă, de o orientare ştiinţifică, istoricii vechi – chiar cei mai însemnaţi – nu au putut pătrunde întru totul adevărul istoric, necunoscând legile fundamentale de dezvoltare ale vieţii sociale premergătoare apariţiei statului, cauzele interne care au făcut posibilă organizarea statală. Formarea statelor feudale româneşti era văzută prin prisma teoriei antiştiinţifice normaniste. Locul criticii izvoarelor istorice l-a luat adesea încrederea deplină în legenda despre …

Read More »

Dezvoltarea producţiei de mărfuri în Moldova şi Ţara Românească şi urmările ei pe plan politic în a doua jumătate a secolului al XV-lea

În a doua jumătate a veacului al XV-lea, în Ţara Românească şi Moldova – ca, de altfel, în toată Europa – acumulările cantitative ale progresului forţelor de producţie din perioada precedentă au dat naştere unor însemnate schimbări economice. Conţinutul procesului istoric nu a fost identic pe întregul teritoriu european. În principalele ţări din apusul Europei începea să se facă trecerea de la feudalism la capitalism, în timp ce în răsăritul Europei se manifesta tendinţa de agravare a relaţiilor feudale, de intensificare a exploatării ţăranilor pe bază de clacă. Elementul cel mai important din viaţa societăţii feudale est-europene din a doua …

Read More »

Agricultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

În secolul al XVIII-lea are loc în Moldova şi Ţara Românească o creştere a producţiei agricole, deşi monopolul turcesc asupra exportului grânelor, care menţine preţurile scăzute, frânează această dezvoltare. Totuşi, faptul că boierii şi mănăstirile produceau grâne pe moşiile lor fără nici o cheltuială, numai prin munca gratuită a ţăranilor, face ca exportul grânelor în Imperiul Otoman să reprezinte un câştig pentru stăpânii de moşii. Livrările de cereale din ţările române în Turcia sunt în această vreme în creştere. Cantităţile de grâne exportate de cele două ţări peste Dunăre sunt considerabile. Faptul că Ţara Românească şi Moldova puteau face faţă …

Read More »

Literatura juridică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Legiuiri scrise circulau în ţările noastre, în manuscris şi în limba slavonă, încă din veacul al XV-lea. În jumătatea a doua a secolului al XVI-lea găsim şi traduceri în româneşte, iar una dintre ele, Pravila sfinţilor apostoli, este chiar tipărită de către Coresi. Ulterior, nu numai că acţiunea de traducere şi tipărire a acestor legiuiri scrise capătă o amploare mai mare, dar fără îndoială că şi folosirea lor în practică e făcută pe o scară mai largă. Pe de altă parte, deosebit de important este faptul că în timp ce nomocanoanele secolelor al XV-lea şi al XVI-lea erau în primul …

Read More »