Tag Archives: Moldova

Circulaţia monetară în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

În lipsa unui sistem monetar naţional, interzis de stăpânirea otomana, ţările române au fost expuse tuturor inconvenientelor şi daunelor rezultând din haosul monetar al Imperiului Otoman. La începutul secolului al XIX-lea circulau în principate peste 20 de specii monetare, în care nici boierii nu se puteau descurca. Confuzia şi nesiguranţa pe care o întreţinea această varietate de monede au fost agravate prin politica monetară a Porţii, care altera titlul monedelor, bătea chiar monede străine false şi le impunea la un curs arbitrar. Aceste practici au zdruncinat creditul, au creat nenumărate conflicte între creditori şi debitori şi au provocat mari perturbaţii …

Read More »

Beletristica în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Literatura laică citită în veacul al XVIII-lea în Moldova şi în Ţara Românească cuprindea atât scrieri în limbi străine, cât şi scrieri în româneşte. Cele dintâi în special în limba greacă, dar într-o măsură tot mai însemnată şi în alte limbi – franceză, italiană, rusă etc. – cuprindeau în primul rând clasicii antichităţii, dar şi opere beletristice mai recente, în original, în traduceri sau în prelucrări. Ele circulau fie în tipărituri venite din afară, fie în manuscrise. De obicei, operele care s-au tradus în româneşte au fost citite mai întâi – un răstimp mai scurt sau mai lung – în …

Read More »

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în vremea feudalismului dezvoltat (secolul al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XVI-lea)

În cursul perioadei feudalismului dezvoltat, cele trei ţări româneşti au cunoscut o importantă activitate culturală, care reflectă însuşi drumul străbătut de societate în dezvoltarea sa şi, mai ales, adâncirea antagonismelor de clasă. Dacă realizările de mare frumuseţe ale literaturii populare continuă să se transmită oral, în cultura clasei feudale – care păstrează însă şi forme orale – scrisul capătă o folosire tot mai largă. Literatura scrisă cuprinde, în acelaşi timp, genuri mai variate, fie că este vorba de circulaţia în manuscris şi apoi prin tipărituri a unor opere create în afara hotarelor, fie de elaborarea unor scrieri originale. Limba de …

Read More »

Moldova în timpul domniei lui Bogdan III şi Ştefăniţă

Bogdan al III-lea (1504-1517), fiul lui Ştefan cel Mare, s-a străduit din răsputeri să împlinească testamentul politic al vrednicului său părinte, de a păstra independenţa Moldovei. Lucrul nu era deloc uşor, deoarece turcii nu renunţară la planurile lor de dominaţie, iar boierii mari încercau să înfeudeze Moldova regatului polon. Sporirea tributului, de la 4.000 la 8.000 de galbeni a mulţumit deocamdată pretenţiile Porţii, dar relaţiile cu Polonia timp de 5 ani au continuat să fie încordate, cu incursiuni de o parte şi de alta. Rivalităţile politice au tulburat şi raporturile dintre Moldova şi Ţara Românească, împăcarea realizându-se prin intermediul mitropolitului …

Read More »

Oraşele şi târgurile din Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Organizare şi administraţie În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, oraşele şi târgurile au făcut şi administraţie progrese, cu toate distrugerile suferite în timpul războaielor austro-ruso-turce desfăşurate pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti. O anchetă din 1769 întocmită de autorităţile ruse, ca şi unele descrieri ale călătorilor străini, subliniază starea precară a unora din aceste aşezări cu caracter urban (Tecuci, Focşani, Buzău, Brăila, Giurgiu), care însă, după război, s-au refăcut într-un timp relativ scurt. Cele mai importante oraşe din cele două principate erau capitalele lor: Bucureşti şi Iaşi. Prin numărul populaţiei şi prin activitatea …

Read More »

Dezvoltarea comerţului în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Regimul comercial Relaţiile comerciale ale ţărilor române cu străinătatea şi, prin urmare, politica lor vamala, erau reglementate pe de o parte de capitulaţiile şi tratatele comerciale încheiate de Poartă cu puterile străine, iar pe de alta de dispoziţiile interne prin care Poarta îşi rezerva principalele produse agricole şi miniere ale ţării, adică de monopolul turcesc, care a determinat şi condiţiile comerţului interior. Capitulaţiile erau privilegii unilaterale, acordate de sultan unei puteri străine. Astfel, prin capitulaţiile acordate Franţei în 1569, sultanul asigura supuşilor francezi libertatea comerţului şi navigaţiei, imunitatea judiciară şi protecţia consulară în tot cuprinsul Imperiului Otoman. Reînnoite de mai …

Read More »

Moldova şi Ţara Românească în timpul războiului Crimeei

Socotindu-se eliberate de teama revoluţiei la ele acasă, marile puteri europene au început conflictul pentru rivalităţi economice şi politice, pentru anexiuni şi expansiuni teritoriale şi comerciale în Orient şi în sud-estul european. „Ori de câte ori uraganul revoluţionar se linişteşte pentru moment – scriau Marx şi Engels în „New York Daily Tribune”, la 7 aprilie 1853 – se pune inevitabil din nou pe tapet una şi aceeaşi chestiune: eterna „problemă orientală” în Principate, evenimentele s-au precipitat unele după altele. Pentru constrângerea Turciei de a da satisfacţie cererii adresate ei prin generalul Menşicov, ţarul recurse la ocuparea militară a Moldovei şi …

Read More »

Literatura didactico-ştiinţifică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

În domeniul pregătirii ştiinţifice, ca şi într-acel al lecturilor literare, trebuie să facem o distincţie între cunoscătorii de limbi străine pregătiţi m şcolile greceşti, adică elemente îndeobşte din sânul clasei dominante, şi cărturarii mai modeşti, care citeau doar în propria limbă şi cel mult în slavoneşte. Pentru cei dintâi, posibilităţile erau mult mai largi, noţiunile ştiinţifice fiindu-le mai uşor accesibile. În afara cărţilor rămase până azi sau menţionate în cataloagele de biblioteci, s-au păstrat foarte numeroase caiete de note ale elevilor din acea vreme sau de cursuri ale profesorilor, care arată cunoştinţele de matematici, ştiinţe fizico-naturale, geografie ce se dobândeau …

Read More »

Comerţul exterior în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Consulii străini din perioada de care ne ocupăm au considerat comerţul exterior al ţărilor române ca „foarte precar” (Raicevich, 1788), „puţin înfloritor” (Fornetty, 1814), „chiar neînsemnat” (Wilkinson, 1820) din cauza „nenorocitei constituţii politice” a principatelor. Aceste aprecieri, deşi emană de la observatori deosebit de competenţi, nu trebuie luate în sens literal. Ele subliniază mai întâi faptul incontestabil că Turcia absorbea majoritatea produselor noastre, iar în al doilea rând că, în raport cu resursele şi posibilităţile ţării, comerţul exterior era extrem de redus şi că, în ceea ce priveşte importul, el consta încă mai ales din articole de lux pentru boieri, …

Read More »

Moldova la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea (1693-1710)

În Moldova, după moartea lui Constantin Cantemir, la lupta dintre facţiunile boierimii mari şi cârmuirea efectivă de către un reprezentant al facţiunii care se afla la putere, se adaugă patronatul muntean, care se exercita nu numai prin domnii ridicaţi cu sprijin din Ţara Românească, dar şi prin legăturile dintre oligarhia boierească din Moldova şi cârmuirea Ţării Româneşti. Despre Constantin Duca (1693-1695, 1700-1703), cronicarul spune: „Era numai cu numeli domnu, că-l stăpânie muntenii. Pe cine dzice muntenii, pe aciie boierie, şi ce dzice, acie face”. El domneşte sprijinit pe facţiunea opusă Ruseteştilor, în care joacă un rol important Nicolae Costin, fiul …

Read More »