Tag Archives: Mişcare muncitorească

Începutul mişcării muncitoreşti şi al celei socialiste în România

Nicolae Bălcescu a apreciat, în lucrarea sa Mersul revoluţiei în istoria românilor, lupta revoluţionară din 1848 a poporului român ca „o revoluţie soţială”, a cărei menire era ca „românii să fie liberi, egali, proprietari de pământ şi de capital şi fraţi asociaţi la fapta unui program comun”. După înfrângerea revoluţiei din 1848, Nicolae Bălcescu a militat împreună cu alţii pentru o nouă revoluţie, care trebuia să aducă unirea şi libertatea naţională a întregului popor român. Numai după triumful acesteia, scria el, „adunarea poporului, Constituanta, va putea să realizeze în pace toate reformele politice şi soţiale, de cari el are nevoie …

Read More »

Mişcarea muncitorească şi socialistă din Craiova la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX

După Revoluţia de la 1848, ideile socialiste au fost cunoscute şi de revoluţionarii români. Adepţii lor, tinerii intelectuali, dezvoltând idealurile paşoptiste, au început propagarea noii ideologii, la oraşe în primul rând. La Craiova, inginerul Mihail Roşcovschi, în primăvara anului 1864, când în România se dezbătea problema împroprietăririi ţăranilor, a terminat de elaborat broşura sa Băgări de seamă asupra Legei rurale, în care se pronunţa pentru înfiinţarea de comune agricole, formate – la început – din cultivatori individuali ce aveau în posesia lor anumite loturi de pământ. Treptat, cultivatorii trebuiau să treacă la munca în comun, iar produsele realizate să se …

Read More »

Mişcarea muncitorească din România între 1900-1907

Dezorganizarea vremelnică a PSDMR în primăvara anului 1899, nu a însemnat în acelaşi timp şi încetarea oricărei activităţi politico-organizatorice a clasei muncitoare. Asociaţiile profesionale au continuat să existe, iar clubul muncitorilor din Bucureşti, reorganizat de I.C. Frimu şi Al. Ionescu, a rămas mai departe nucleul activităţii politice a muncitorimii bucureştene. Între anii 1900-1904, elementele înaintate ale clasei muncitoare au continuat lupta împotriva exploatării, organizând mai multe greve în principalele oraşe ale ţării: Bucureşti, Brăila, Constanţa şi Iaşi. Datorită lipsei de organizare a proletariatului, mişcările greviste, deşi numeroase, nu au reuşit să depăşească însă nivelul revendicărilor economice. În anul 1902 a …

Read More »

Mişcarea muncitorească între 1908-1910. Reconstituirea PSDR

Începând cu a doua jumătate a anului 1907, clasa muncitoare din România a desfăşurat o activitate susţinută pe linia organizării. Creşterea numerică a sindicatelor, extinderea şi consolidarea cercurilor „România muncitoare” atestă prezenţa tot mai activă a proletariatului în viaţa socială şi politică a ţării. Întrunirile şi demonstraţiile muncitoreşti ocazionate de sărbătorirea zilei de 1 Mai antrenează un număr crescând de muncitori. La rândul ei, mişcarea grevistă obligă patronatul să acorde noi concesii muncitorilor. La sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie 1907 a avut loc la Galaţi cea de-a doua Conferinţă pe ţară a sindicatelor şi cercurilor socialiste, la care …

Read More »