Tag Archives: Mircea Eliade

Nopţi la Serampore, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Mircea Eliade, spirit erudit şi enciclopedic, a fost filozof, prozator, eseist şi istoric al religiilor. Discipol al filozofului Nae Ionescu, membru al societăţii „Criterion”, Mircea Eliade este considerat „şeful noii generaţii”, grupare spirituală din care făceau parte puternice personalităţi ale culturii române: Emil Cioran, Constantin Noica, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu, Petre Ţuţea, Petre Pandrea şi Petru Comarnescu. Între teoriile filozofice elaborate de Mircea Eliade şi care se manifestă în proza fantastică se înscrie teza numită Fenomenologia sacrului,în care conceptele „sacru” şi „profan”, aflate într-o totală dependenţă, sunt considerate „două situaţii existenţiale asumate de om de-a lungul existenţei sale”, însemnând că, …

Read More »

Douăsprezece mii de capete de vite, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Înscriindu-se în proza fantastică a lui Mircea Eliade, nuvela Douăsprezece mii de capete de vite a apărut în volumul În curte la Dionis din 1977, deşi fusese scrisă în 1952. Nuvelele din această perioadă fac parte din literatura contemporană, fiind scrise după al Doilea Război Mondial şi „se disting în primul rând printr-o altă experienţă a timpului şi a spaţiului”. Mircea Eliade respinge ideea conform căreia prozele fantastice ar fi inspirate din studiile sale de istorie a religiilor ori din documentele mitologice, a căror semnificaţie simbolică nu este utilizată în literatură: „Universurile paralele pe care le dezvăluia povestirea erau rodul …

Read More »

La ţigănci, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Scrisă la Paris în 1959, nuvela La ţigănci, de Mircea Eliade, a apărut pentru prima oară în anul 1962 în revista „Destin” de la Madrid, iar la noi în 1967, în revista „Secolul XX”, fiind apoi inclusă în volumul La ţigănci şi alte povestiri, cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu. Nuvela face parte din literatura contemporană, fiind o nuvelă fantastică, scrisă după al doilea război mondial, perioadă în care Eliade ilustrează ideea că opoziţia dintre real şi ireal, dintre sacru şi profan se estompează, între acestea nemaiexistând hotare bine determinate. Mituri şi semnificaţii Perspectiva narativă Perspectiva narativă se defineşte …

Read More »

Romanul adolescentului miop, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Opera artistică a lui Mircea Eliade se defineşte printr-o literatură a autenticităţii, ce „reflectează în bună parte şi mijloacele de cunoaştere ale epocii, sensul vieţii şi valoarea omului, cunoaşterile ştiinţifice şi filozofice” (Mircea Eliade, Fragmentarium). Romanele sale fundamentează epicul pur,în spiritul lui Andre Gide, evidenţiind eroul lucid, dominat de dorinţa cunoaşterii de sine, care încearcă să-şi ordoneze epic experienţele trăite: Maitreyi, Întoarcerea din rai, Huliganii şi Nuntă în cer. În 1930 publică „un roman pe jumătate autobiografic”, Izabel şi apele diavolului şi postum, în 1988 vede lumina tiparului Romanul adolescentului miop, în care Mircea Eliade ilustrează propriile trăiri adolescentine şi …

Read More »

Maitreyi, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Maitreyi, de Mircea Eliade, este un roman a cărui primă ediţie a fost publicată în 1933 la Bucureşti. Subiectul romanului Romanul debutează cu starea de incertitudine a personajului masculin, Allan, un englez de 24 de ani şi este scris la persoana I, pe baza însemnărilor făcute de autor în cei trei ani petrecuţi în India: „Am şovăit atâta în faţa acestui caiet, pentru că n-am izbutit să aflu încă ziua precisă când am întâlnit-o pe Maitreyi”. Îmbolnăvindu-se de friguri, inginerul englez Allan se mută în casa profesorului Narendra Sen, dar – îşi aminteşte el – „eu o întâlnisem pe Maitreyi …

Read More »

Nuntă în cer, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul Nuntă în cer, apărut în 1938 la Bucureşti, se înscrie în proza erosului şi face parte din literatura interbelică, Mircea Eliade ilustrând, o dată în plus, mitul iubirii şi motivul cuplului ca temă unică a acestei scrieri. George Călinescu vorbea despre „gidismul” primelor romane ale lui Eliade, în sensul că tinerii eroi se înalţă deasupra inhibiţiei erotice, se revoltă împotriva normelor morale impuse de societate. Îndrăgostiţii lui Mircea Eliade trăiesc experienţe-limită, stabilesc relaţii profund umane în zona erotică, sunt expansivi şi descătuşaţi de prejudecăţi. Mitul Androginului Romanul erotic Nuntă în cer, de Mircea Eliade, ilustrează mitul Androginului (sau al …

Read More »