Tag Archives: Limbaj

Discurs specific domeniului de specializare. Limbaje de specialitate (pedagogic, militar, juridic-administrativ, religios etc.)

Limbajele de specialitate reprezintă variante caracteristice anumitor domenii de activitate şi, în consecinţă, pot fi identificate prin trăsături distincte. Specificul lor decurge din scopul diferit al comunicării fiecăruia. De exemplu, limbajul pedagogic, ca variantă a stilului ştiinţific, uzează de terminologie specifică, structură sintactică proprie. În planul expunerii, apelează la raţionamente. Limbajul militar se distinge prin precizie şi concizie şi, de asemenea, prin sobrietate. Limbajul juridic–administrativ se caracterizează prin terminologie specifică şi prin formule şi construcţii standardizate. Limbajul religios este solemn şi cu o pronunţată notă arhaică.

Read More »

Literatura şi muzica (limbajul literaturii, limbajul muzicii)

Phoenix şi Cantofabule (1975) Formaţia „Phoenix”, înfiinţată în anul 1962 la Timişoara, a abordat numeroase subgenuri ale muzicii rock: rock and roll, muzică progresivă, beat, hard rock şi etno rock. În 1978, membrii trupei fug din ţară şi ajung în R.F. Germania. Din acest moment vor concerta sub numele „Transsylvania-Phoenix”. Cantofabule este ultimul album al formaţiei înregistrat în România. Formaţia „Phoenix”: Nicolae Covaci – chitară solo, voce, chitară acustică, (chitară) double six, blockfldte (fluier) Josef Kappl – chitară bas, voce, vioară, blockflote Mircea Baniciu – solist vocal, chitară acustică Gunther Reininger – pian, pian electric, sintetizator, celestă (instrument muzical de …

Read More »

Limbajul şi expresivitatea textului poetic în literatura română

Limbajul şi expresivitatea textului poetic în literatura se caracterizează prin sensul conotativ, figurat al cuvintelor, prin caracterul original, prin inovaţia şi unicitatea expresiei, precum şi printr-o bogăţie lexicală de neologisme, arhaisme, regionalisme. Funcţia principală a limbajului artistic este cea estetică, de aceea se folosesc procedee artistice şi figuri de stil. Clasificarea acestora se face după criterii lingvistice: figuri sintactice şi de construcţie: enumeraţia, repetiţia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogaţia retorică, exclamaţia retorică, invocaţia retorică, chiasmul (dublă antiteză), inversiunea; figuri semantice (de semnificaţie): epitetul, comparaţia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul, personificarea, hiperbola; figuri de sunet, aliteraţia, onomatopeea, asonanta. Evoluţia creaţiilor lirice …

Read More »

Limbajele (registrele limbii)

Grupurile profesionale, sociale, geografice etc. utilizează în comunicare sisteme lingvistice diferite, limbaje (registre ale limbii), fie pentru a se înţelege în interiorul grupului, fie pentru a nu fi înţelese şi de membrii altor grupuri similare. În unele situaţii, aceeaşi persoană poate apela, în circumstanţe diferite, la alte registre stilistice. Astfel, liceenii folosesc, de regulă, în familie, la ore, limba cultivată, iar în pauze, în grupul de prieteni, argoul. Întrebuinţarea limbii cunoaşte unele deosebiri, mai ales în privinţa lexicului, dar nu numai, generate de zonă geografică, de grad de cultură, de mediu etc., ca şi de conţinutul comunicării. Din această perspectivă, …

Read More »