Tag Archives: Legende

Legenda ciocârliei, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Legenda ciocârliei, de Vasile Alecsandri, este o poezie scrisă sau în orice caz terminată şi definitivată între 20 aprilie şi 2 mai 1875. A fost publicată pentru prima oară în revista „Convorbiri literare” nr. 3 din iunie 1875, apoi reprodusă în ediţia 1875, vol. III. Vasile Alecsandri Legenda ciocârliei De când erau ca iarba anticii codri deşi Şi mici ca moşunoaie Carpaţii urieşi, Şi văile profunde, şi latele vâlcele Ca pe o apă lină uşoare vălurele: De când în lume lupii erau păstori de oi Şi urşii cu cimpoaie mânau cirezi de boi; De când purta-n cosiţe Ileana Cosânzană O …

Read More »

Înşiră-te, mărgărite, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Înşiră-te, mărgărite, de Vasile Alecsandri, este o legendă dedidată doamnei Zoe Cantacuzin. Poemul a fost scris în iarna 1836-1857 sau primăvara 1857. În orice caz, în luna mai 1857 era definitivat, şi el nu putuse fi început înainte de toamna 1856, când a murit cel de al treilea copil al soţilor Zoe şi I.A. Cantacuzino, punctul de plecare al acestei creaţii. A fost publicată în „Revista română” din mai 1862, apoi reprodusă în ediţia 1863, ediţia 1875, vol. II. Zoe Cantacuzino, căreia îi era dedicat poemul Înşiră-te mărgărite, era nepoata de fiu a fostului domnitor Ion Sandu Sturza, căsătorită cu …

Read More »

Biserica risipită, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Nu avem nici o indicaţie în ce priveşte data la care a fost scrisă legenda Biserica risipită, de Vasile Alecsandri. Se poate presupune a fi fost elaborată şi definitivată în iarna 1861-1862, sub influenţa directă a folclorului, în această vreme Alecsandri pregătind ediţia poeziilor populare, ce avea să apară abia în 1866. A fost publicată pentru prima oară în „Revista română” din mai 1862, apoi reprodusă în ediţia 1863, ediţia 1875, vol. II. Vasile Alecsandri Biserica risipită Sus, pe muntele Ceahlău, Stă la pândă Duhul rău Şi aruncă peste munţi Ochii săi şerpii şi crunţi, Cu ochirea-i să zărească Vre …

Read More »

Stânca corbului, de Alecu Russo (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară legendă populară Scriitorii patrioţi şi-au manifestat preţuirea pentru neamul românesc, culegând şi publicând nestemate ale creaţiei noastre populare. Unul dintre aceştia este Alecu Russo, care, în toamna anului 1842, cu prilejul unei excursii pe valea Bicazului, aude legenda Stânca corbului, pe care o notează şi o publică. Legenda este o naraţiune populară, în proză sau în versuri, în care se dă o explicaţie imaginară unui fapt real. Creaţia populară Stânca corbului este o legendă istorică deoarece acţiunea povestită se petrece în trecutul îndepărtat, pe vremea năvălirii tătarilor, dar şi toponimică, întrucât explică numele …

Read More »

O samă de cuvinte, de Ion Neculce (comentariu literar, rezumat literar)

În faţa Letopiseţului, Ion Neculce aşează 42 de legende istorice, sub titlul O samă de cuvinte despre care spune că sunt „audzite din om în om, de oameni vechi şi bătrâni, şi în letopiseţu nu sunt scrise” şi care ilustrează evenimente ce au cutremurat „săraca Ţară Moldovă”. Neculce pune în introducerea Letopiseţului legendele istorice şi le acordă o anumită valoare documentară, dar lasă pe cititor să aprecieze veridicitatea întâmplărilor povestite, „cine va ceti şi le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară bine va fi; cine precum îi va fi voia, aşa va face”. Subiectul …

Read More »