Tag Archives: Istorie

Istoriile, alternative ale lumii – paranoia sau iluminare?

Prin „societate secretă” înţelegem orice organizaţie care îşi ascunde, de obicei, membrii sau activităţile de cei din afară. Intrările vor cuprinde societăţile şi tipurile de grupuri. Unele articole abordează simbolurile fundamentale, locurile şi miturile care stau la baza societăţilor secrete şi care le conturează ritualurile. Astfel de societăţi prezintă o diversitate foarte mare. Pentru multe dintre ele, modelele clasice sunt ordinele frăţiilor sau cele cavalereşti, ca în cazul masonilor sau rozacrucienilor, precum şi al predecesorilor lor medievali, cavalerii templieri. Aceste frăţii implică ritualuri de iniţiere şi existenţa unor ranguri sau „grade” după model militar. Pe măsură ce un membru înaintează …

Read More »

Istoria românilor din Dacia Traiană

Istoria unui popor este în mare parte determinată de natura, în sinul căreia este aşezat. De la această lege firească nu s-a putut substrage nici poporul român; ba la dânsul chiar, înrâurirea naturii s-a arătat ca o putere deosebită. O cercetare a acestei înrâuriri va lumina ca un far întregul întuneric al veacurilor trecute. De aceea deschidem cu dânsa cartea istoriei sale. Din elementele fireşti, configuraţia şi aşezarea ţării vor juca rolul cel mai mare în mersul istoriei unui popor, deşi acest rol se poate modifica după cum se îndreaptă pasul timpurilor. Natura reprezintă, în formele ei neclintite şi înţepenite, …

Read More »

Izvoarele istoriei Ţării Haţegului

De la sfârşitul Antichităţii şi până la prima atestare documentară, din anul 1247, a numelui Ţării Haţegului, evoluţia societăţii din aceste părţi sud-vestice ale Transilvaniei s-a produs în afara conului de lumină al izvoarelor scrise. Etapele istorice parcurse de colectivităţile care au vieţuit aici, evenimentele şi împrejurările traiului de pe durata acestor aproape zece secole de istorie lipsită de atestare scrisă, nu pot fi reconstituite decât cu ajutorul mărturiilor de cultură materială şi spirituală numite, cu un termen mai general, documente arheologice. Penuria de izvoare scrise nu constă doar din faptul că vreme îndelungată societatea haţegană nu a produs documente …

Read More »

Izvoare numismatice ale istoriei României

Printre izvoarele istoriei noastre vechi se numără şi monedele. E vorba atât de monedele bătute de oraşele şi statele dinafară graniţelor Daciei şi pătrunse în Dacia pe calea schimbului cu populaţiile de aici, cât şi de cele bătute pe teritoriul ţării de coloniile greceşti de pe litoralul dobrogean şi, pe o anumită treaptă a dezvoltării lor economice şi sociale, de sciţii stabiliţi în Dobrogea şi de daco-geţii din stânga Dunării de jos. Descoperite fie prin săpături, fie întâmplător, izolate sau în „tezaure”, monedele aparţin propriu-zis grupului izvoarelor arheologice şi doar legendele ce le poartă cele mai multe din ele îndreptăţesc …

Read More »

Istoriografia în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Cele trei sferturi de veac care preced revoluţia din 1848 cunosc o cultivare neobişnuit de intensă a studiilor istorice. Sub multe aspecte asistăm la dezvoltarea unor direcţii pe care, în germene, le întâlnisem în epoca precedentă. Acum totuşi, interesul pentru istorie capătă o amploare şi se exercită în domenii din ce în ce mai variate, astfel că suntem îndrituiţi să vorbim de formarea unui spirit istoric şi a unei perspective istorice din care încep să fie privite faptele trecutului. Această perspectivă se va pronunţa mai ales către sfârşitul perioadei de care ne ocupăm, la istorici de nivelul lui Mihail Kogălniceanu …

Read More »

Izvoare scrise ale istoriei României

Izvoarele literare propriu-zise Spre deosebire de cele arheologice, izvoarele literare, variate şi multiple, sunt, fără îndoială, mai grăitoare, ele putându-ne informa mai exact şi mai amplu asupra unor date, locuri, populaţii, persoane şi evenimente. Din acest punct de vedere, ele prezintă un avantaj faţă de informaţiile, deseori vagi şi neprecise, oferite de izvoarele arheologice. Cu toate acestea, ştirile ce ne parvin pe calea scrisului nu constituie întotdeauna o documentare absolut sigură şi cu atât mai puţin una cuprinzătoare. Nu pot fi considerate ca absolut veridice aceste izvoare literare din pricină că, după cum se ştie, cele mai multe din ele …

Read More »

Istoria politică a geto-dacilor în secolele I î.Hr. şi I d.Hr.

Istoria politică a geto-dacilor în cele două secole ce premerg cuceririi Daciei e strâns legată de înaintarea puterii romane în Peninsula Balcanică şi în Pannonia. Datorită acestui fapt, aproape toate ştirile despre ei ne sunt transmise de istoricii şi scriitorii Romei, fie de limbă greacă, fie de limbă latină. Prea puţine informaţii ne vin din izvoare epigrafice, numismatice sau arheologice. Pătrunderea Romei în Peninsula Balcanică începută pe la sfârşitul secolului III î.Hr. şi cucerirea succesivă a peninsulei în cursul veacurilor II şi I transformă cursul de jos al Dunării în o graniţă firească între romani şi daco-geţi. De fapt, Dunărea …

Read More »

Izvoare arheologice ale istoriei României

În accepţiunea de azi a cuvântului, arheologia (de la grecescul archaios = vechi şi logos-logia = ştiinţă), ca disciplină aparte a ştiinţei istorice, nu e mai veche de prima jumătate a veacului al XIX-lea. Ea constituie un important izvor de informaţii asupra epocii străvechi şi vechi din istoria omenirii, dar nu mică e contribuţia ei şi la cunoaşterea epocilor mai târzii, a celei medievale, îndeosebi. În ce priveşte epoca străveche (a comunei primitive), lipsită de celelalte izvoare (cum ar fi, de pildă, scrierea, ce însoţeşte, după cum se ştie, în general, stadiul civilizaţiei), se poate spune că aproape totalitatea informaţiilor …

Read More »

Istoria Daciei sub romani

De la Traian la Aurelian. Barbarii vechi Cât timp trăi întemeietorul Daciei, creaţiunea lui fu respectată de popoarele înconjurătoare. Teama de numele lui Traian era cel mai bun scut al provinciei Dacia. De îndată însă ce Traian închise ochii (11 august 117), iazigii metanaşti din Banatul apusean, uniţi cu roxolanii din stingă Oltului, atacară Dacia şi provinciile de la sudul Dunării, mai ales Moesia. Hadrian, urmaşul lui Traian, veni în grabă din răsărit unde se afla, spre a apăra Dacia; împacă pe roxolani, îndatorindu-se a le plăti iar câte o sumă de bani pe an; dar schimbând pe regele ce-l …

Read More »

Istoria politică a Daciei romane

Ştirile scriitorilor antici despre evenimentele istorice din Dacia romană şi din ţinuturile limitrofe sunt puţine, sporadice şi în general sumare. Numai arareori întâmplările din provincia de la periferia imperiului răzbat până la Roma. Un ecou şi-au găsit în operele istoricilor antici numai acele evenimente care afectau într-un fel oarecare interesele imperiului ori erau în legătură mai directă cu persoana împăraţilor şi a acelor din jurul lor. Documentele epigrafice şi descoperirile arheologice completează numai într-o oarecare măsură informaţiile scriitorilor antici. După terminarea războaielor de cucerire şi constituirea oficială a provinciei, în cei câţiva ani care au urmat, primul guvernator al Daciei …

Read More »