Tag Archives: Istoria României

Bătălia de la Giurgiu (27-30 octombrie 1595)

Victoria de la Târgovişte a coaliţiei creştine l-a determinat pe marele vizir Sinan Paşa să treacă de la ofensivă la o retragere rapidă spre Dunăre pe direcţia Bucureşti-Giurgiu, pentru a trece pe podul de vase în Imperiul Otoman. Armata otomană a incendiat Bucureştii şi a distrus podurile de pe Argeş, pentru a împiedica urmărirea. Armata comandată de Sigismund Bathory a pornit la 21 octombrie 1595 în urmărirea armatei otomane pe două direcţii. Corpurile de armată conduse de Sigismund Bathory şi Mihai Viteazul au parcurs un traseu pe la vest de Bucureşti, prin Titu, valea Neajlovului şi Ghimpaţi, iar cel al …

Read More »

Bătălia de la Ghindăoani (februarie 1395)

Regele Ungariei Sigismund de Luxemburg trebuia să-şi asigure spatele contra Poloniei rivale, în timpul confruntărilor cu otomanii, în acest scop, el a întreprins o tentativă de a scoate Moldova de sub vasalitatea faţă de Polonia şi de a o înlocui cu vasalitatea faţă de Ungaria, printr-o campanie care a precedat cu puţin timp tratatul încheiat cu Mircea. Ambele acţiuni vizau constituirea unui bloc anti-otoman puternic la Dunărea de Jos. Domnul Moldovei Ştefan I (1394-1399) acceptase vasalitatea faţă de regele Poloniei Vladislav II Jagello (1386-1434), prin tratatul de la 6 ianuarie 1395, care era îndreptat contra Ungariei şi Ţării Româneşti. La …

Read More »

Bătălia de la Flămânda (18 septembrie / 1 octombrie – 22 septembrie / 5 octombrie 1916)

Înfrângerea de la Turtucaia a determinat ca Marele Cartier General Român să pună în discuţie priorităţile strategice ale armatei române. Pentru aceasta, regele Ferdinand a convocat, la sugestia primului ministru Ion I.C. Brătianu, un Consiliu de Război ce s-a desfăşurat la Periş (2/15 septembrie 1916). Au luat parte regele Ferdinand, primul ministru Ion I.C. Brătianu, generalii Dumitru Iliescu, sub-şef al Marelui Cartier General, care asigura conducerea acestui organism, Ioan Culcer, Alexandru Averescu, Constantin Prezan, comandaţii armatelor 1, 3, şi respectiv, de Nord. Generalul Mihail Aslan a fost înlocuit, la 25 august / 7 septembrie 1916, din funcţia de comandant al …

Read More »

Bătălia de la Finta (27 mai 1653)

După conflictul dintre Republica Nobiliară şi Poartă de la începutul secolului al XVII-lea, în ţările române influenţa polonă a fost mult diminuată, în schimb, în Moldova şi Ţara Românească, ca urmare a accentuării dominaţiei otomane, a crescut în politică, economie şi în biserică ponderea elementelor greco-levantine. Numărul şi excesele grecilor au crescut în timpul lui Radu Mihnea, iar Alexandru Diaş s-a înconjurat de demnitari de aceeaşi origine. Domnul Ţării Româneşti, Leon Tomşa (1629-1632), era grec din Fanar şi fusese poreclit „Stridia Bey” pentru că se îmbogăţise cu comerţul de stridii la Istanbul. Conflictul între Matei aga din Brâncoveni – viitorul …

Read More »

Bătălia de la Feldioara (22 iunie 1529)

Domnia sultanului Suleyman al II-lea Magnificul (sau Legiuitorul – Kanunî) (1520-1566) a constituit apogeul puterii Imperiului Otoman, prin cele 13 expediţii imperiale Suleyman dând un nou impuls expansiunii otomane în Europa Centrală şi de Sud-Est, în bazinul răsăritean al Mării Mediterane şi în Irak. Această expansiune a fost favorizată de blocarea forţelor imperiale (austriece) în Occident, unde regele Franţei, Francisc 1(1515-1547) şi Carol al V-lea („Quintul”) de Habsburg, rege al Spaniei şi al celor Două Sicilii (1516-1556) şi împărat al Sfântului imperiu roman de naţiune germană (1519-1556) se aflau într-o ireconciliabilă rivalitate. Oastea sultanului a ocupat Sabatul şi Zemunul, iar …

Read More »

Bătălia de la Debreţin (8-20 octombrie 1944)

În timp ce înainta spre Debreţin, Gruparea mobilă hipomecanizată „general Pliev” a fost contraatacată, la 8 octombrie, între canalul Beretău şi Crişul Repede, de circa două divizii de infanterie şi o divizie blindată inamice. Pentru a face faţă situaţiei, comandamentul sovietic a instalat Corpul de cavalerie român în apărare cu Divizia 1 infanterie-instrucţie la sud de Nagybajom şi Divizia 1 cavalerie-instrucţie pe Beretău şi a contraatacat cu propriile forţe spre sud-est, contribuind la manevrarea încercuirea şi înfrângerea trupelor inamice care luptau în România, în zona Oradea. În acest context, luptele duse de Corpul de cavalerie român la Nagybajom şi Nagyrabe, …

Read More »

Bătălia de la Crasna (6 septembrie 1450)

Pentru a stopa expansiunea otomanilor şi a-i alunga din Europa, obiectiv care ulterior s-a schimbat în apărarea liniei Dunării, Iancu de Hunedoara a trecut la integrarea ţărilor române într-un bloc politico-militar cu o funcţionare unitară. Cooperarea dintre Transilvania şi Ţara Românească în timpul lui Iancu a debutat în 1442, când oastea lui Şehabeddin a fost înfrântă în lupta de la Ialomiţa. Apoi Iancu l-a sprijinit în luptele pentru tronul Moldovei pe Petru al II-lea, cumnatul său. În schimbul sprijinului primit, Petru al II-lea (1448-1449) i-a cedat lui Iancu cetatea Chiliei (1448), socotită, alături de Belgrad, cheia apărării liniei Dunării. Petru …

Read More »

Bătălia de la Cluj (9-11 octombrie 1944)

Eliberarea oraşului Cluj (şi a părţii de nord-vest a României) s-a efectuat în cadrul operaţiei „Debreţin”, concepută şi condusă de comandamentul Frontului 2 ucrainean, la care au participat şi Armata 4 română, precum şi mari unităţi din Armata 1. Ofensiva nemijlocită pe direcţia Cluj a fost declanşată la 9 octombrie 1944, acţiunea principală revenind Armatei 4 române şi Armatei 27 sovietice (în compunerea căreia acţionau şi diviziile 2 munte şi 18 infanterie române), care luptau în zona centrală a podişului transilvan. Chiar dacă iniţial comandamentul sovietic a încercat ca oraşul Cluj să nu cadă în zona de acţiune a trupelor …

Read More »

Bătălia de la Chişinău (15-16 iulie 1941)

Bătălia pentru eliberarea oraşului Chişinău s-a încadrat în cadrul unei operaţii mai ample, care a vizat înfrângerea trupelor sovietice din masivul Cerneşti, înalt de circa 500 m, care constituia un adevărat bastion de apărare pentru sovietici, spre vest, sud şi nord, dar şi o foarte bună bază de plecare de atac spre Prut şi spre flancul sudic al Armatei 11 germane. Importanţa sa era sporită de existenţa, în centrul său, a oraşului Chişinău, principal centru istoric, economic şi politic al Basarabiei. Pentru cucerirea masivului s-a decis ca forţele Corpului 54 armată să treacă la ofensivă, la 13 iulie, lovitura principală …

Read More »

Bătălia de la Chilia (ianuarie 1465)

La mijlocul secolului al XV-lea, sultanul îşi impusese suzeranitatea asupra Moldovei (1456), obligând ţara la un tribut anual în timpul domniei lui Petru Aron, ucigaşul lui Bogdan al II-lea. De asemenea, Polonia şi Ungaria îşi disputau suzeranitatea asupra Moldovei. Cu ajutorul militar al lui Vlad Ţepeş, pe tronul Moldovei s-a urcat Ştefan cel Mare (1457-1504), considerat unul dintre cei mai mari comandanţi militari ai românilor, dobândind o glorie nepieritoare în urma a 34 de victorii dintr-un total de 36 de războaie purtate. La începutul domniei, Ştefan cel Mare a iniţiat transformări importante pe plan economic, social, politic şi militar. Cu …

Read More »