Tag Archives: Istoria României

Bătălia de la Şcheia (6 martie 1486)

Recuperarea Chiliei şi Cetăţii Albe, pierdute în 1484, a reprezentat un obiectiv important pentru Ştefan cel Mare. În speranţa obţinerii unui sprijin militar consistent, el a dat curs unei solicitări mai vechi şi a depus personal jurământ de credinţă regelui polon, Cazimir al IV-lea, la Colomeea (15 septembrie 1485). Reîntors din Polonia, Ştefan a trebuit să facă faţă unei invazii otomane, un corp expediţionar otoman, comandat de beilerbeiul Rumeliei, „Hadâm” Ali Paşa, care aducea un pretendent la tron – Hroet (Hronoda, Hronet etc.), devastând numeroase localităţi, inclusiv oraşul Suceava. Oştirea sa, mobilizată în grabă, întărită cu 3.000 de călăreţi puşi …

Read More »

Bătălia de la Stănileşti (8-12 iulie 1711)

Conflagraţia din nordul Europei între Rusia şi Suedia, în principal, îşi făcuse simţită prezenţa şi în răsăritul Europei. În Polonia s-a declanşat un război între adepţii lui August al II-lea, sprijinit de ţar, şi cei ai lui Stanislaw Leszczynski, ales rege (1704) cu ajutorul lui Carol al XII-lea (1697-1718). Poarta a acordat sprijin politicii poloneze a regelui suedez Carol al XII-lea, recunoscând oficial (1707) pe Stanislaw Leszczynski ca rege al Poloniei. Hanul Crimeei, Devlet Ghirai (1699-1702, 1707-1713 şi 1716) a dorit să-şi unească oştile cu cele ale regelui suedez şi ale hatmanului cazac Mazepa, împotriva ţarului, însă sultanul s-a opus. …

Read More »

Bătălia de la Sibiu (13/26 – 16/29 septembrie 1916)

După viguroasa ofensivă ale celor trei armate din primele zile ale războiului, pe frontul de la sud de Sibiu s-a instalat o perioadă de acalmie, folosită de ambii beligeranţi pentru pregătirea viitoarelor acţiuni. Trecând peste şocul provocat de gestul României de la jumătatea lunii august 1916, Puterile Centrale au luat măsuri de concentrare a unor forţe suplimentare pentru a diminua efectele beligerantei Bucureştilor. La 6/19 septembrie 1916 s-a constituit Armata 9 germană, în fruntea căreia a fost numit Erich von Falkenhayn, fostul şef al Marelui Stat Major german, înlăturat de la conducere după ce România intrase în război. Analizând situaţia, …

Read More »

Bătălia de la Stalingrad (1 august 1942 – 3 februarie 1943)

Contraofensiva armatei sovietice de la sfârşitul anului 1941, prin care a fost salvată Moscova, a pus capăt „războiului fulger” („blitzkrieg”), practicat cu foarte mult succes, până atunci, de armata germană. Războiul pe frontul de Est s-a transformat într-o confruntare de uzură, cu un sfârşit incert şi cu o durată imprevizibilă. Cum nu mai avea suficiente forţe pentru a relua, în 1942, ofensiva pe întregul front, Hitler a optat pentru o acţiune de amploare la flancul sudic al frontului germano-sovietic. El spera să învingă decisiv forţele sovietice şi să ajungă la rezervele petroliere ale Mării Caspice, element extrem de important pentru …

Read More »

Bătălia de la Soci (7 martie 1471)

În deceniul al şaptelea al secolului al XV-lea, relaţiile dintre Moldova şi Ţara Românească au fost tensionate, cauza principală fiind, orientarea externă diferită a celor doi domni. Radu cel Frumos (1462-1474, cu unele întreruperi), după episodul antiotoman, din 1462, al fratelui său, Vlad Ţepeş, a optat pentru o înţelegere cu Poarta, neîndrăznind să mai supere şi vecinul nordic, regatul ungar. Preluarea Chiliei de către Ştefan a accentuat rivalitatea dintre cele două ţări, raporturile devenind explozive către finalul deceniului. Grigore Ureche pune conflictul dintre cei doi pe seama caracteristicilor firii omeneşti „de ce are, de aceia pofteşte mai mult, de nu-i …

Read More »

Bătălia de la Sântimbru – Sibiu (18-22 martie 1442)

În al patrulea deceniu al secolului al XV-lea, Regatul apostolic al Sfântului Ştefan se afla într-un grav pericol. Astfel, otomanii au pustiit şi jefuit pentru prima oară Banatul Timişoarei, în toamna anului 1436, fără să întâmpine vreo împotrivire, încurajat de faptul că ostaşii săi au prădat după voia lor, sultanul Murad al II-lea (1421-1444, 1446-1451) a comandat el însuşi o expediţie împotriva Transilvaniei (iunie-iulie 1438). După 45 de zile de jaf, fără a întâmpina vreo împotrivire, otomanii şi oştenii munteni ai lui Vlad Dracul s-au retras prin pasul Bran în Ţara Românească. Ce se întâmplase, de fapt? După cum este …

Read More »

Bătălia de la Rovine (10 octombrie 1394)

În 1393, sultanul Baiazid I (1389-1402) a cucerit taratul bulgar de Târnovo, precum şi oraşul Silistra, care pe atunci aparţinea Ţării Româneşti. Ca răspuns, oastea voievodului Mircea (1386-l418) a efectuat un raid asupra taberei armatei otomane de la Karinovasî (Karnobat), de la sud de Munţii Balcani, în iarna 1393-1394, în cooperare cu unii emiri turci care se opuneau lui Baiazid I. Războiul declanşat de sultan contra lui Mircea a urmărit pedepsirea acestui atac din 1393 şi consolidarea poziţiilor la Dunărea de Jos. Armata otomană condusă personal de către Baiazid I număra 40.000 de oameni. La agresiune au participat şi principii …

Read More »

Bătălia de la Râmnicu Sărat (8 iulie 1481)

Bătălia de la Râmnicu Sărat s-a înscris în cadrul eforturilor depuse de Ştefan cel Mare pentru impunerea unui domn fidel pe tronul Ţării Româneşti, care să-i fie solidar în cadrul lungului conflict cu Poarta Otomană, declanşat în vara anului 1473. În luna noiembrie 1477, Ştefan cel Mare a organizat o expediţie în Ţara Românească, l-a înfrânt pe Laiotă Basarab, fostul său protejat şi l-a instalat pe tron pe Basarab cel Tânăr-Ţepeluş. Acesta nu a putut urma linia politică a domnului de la Suceava, datorită situaţiei deosebite a Ţării Româneşti şi a opoziţiei clasei politice muntene şi a trecut de partea …

Read More »

Bătălia de la Rahova (7/19 – 9/21 noiembrie 1877)

Necesitatea de a acoperi flancul drept al trupelor române, înainte de încercuirea completă a Plevnei a impus constituirea, începând din 11/23 septembrie 1877, a unui detaşament pus sub comanda colonelului Gheorghe Slăniceanu, care a operat iniţial între Vid şi Isker. În compunerea lui au intrat pentru început unităţi ale Diviziei 3, dispuse pentru asigurarea flancului şi Regimentului 2 dorobanţi, de la Corpul de observaţie. La sfârşitul lunii septembrie, structura s-a modificat, el primind în subordine regimentele 2, 8, 9 călăraşi, 10 dorobanţi, câte un batalion din regimentele 1, 4, 15 dorobanţi, două baterii de artilerie, o companie de geniu. Primind …

Read More »

Bătălia de la Ploieşti (23-30 august 1944)

După Bucureşti şi zona înconjurătoare, la Ploieşti şi în zona petroliferă s-a desfăşurat o altă mare confruntare româno-germană, imediat după trecerea României de partea Naţiunilor Unite. Urmărind să păstreze „cu orice preţ” bazinul petrolifer românesc (care pe lângă sonde, rafinării şi depozite de combustibil includea şi şoseaua şi calea ferată Bucureşti-Braşov spre trecătoarea Predeal, comunicaţie de importanţă strategică) şi să îndeplinească ordinul emis de Hitler în noaptea de 23 spre 24 august 1944, comandamentul german din zonă şi-a concentrat forţele (circa 29.000 de militari) în grupări compacte cu care a încercat să ocupe oraşul Ploieşti şi celelalte puncte de interes …

Read More »