Tag Archives: Istoria Craiovei

Autoritatea domnului şi autoritatea banului în Craiova în secolul al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea

În secolul al XVII-lea, marea boierime încearcă să-şi instituie propriul său regim politic „nobiliar” şi să domine autoritatea voievodală. În acest cadru, dispunând de marea bănie, boierii craioveni deţin aproape o putere discreţionară în provincia din dreapta Oltului. În secolul al XVII-lea marele ban figurează în permanenţă în documentele feudale, ca primul dregător al sfatului domnesc. Amplificarea autorităţii banului este rezultatul perioadelor de criză, repetată, a puterii voievodale şi, mai ales, a dezvoltării imunităţii autogene a stăpânilor de domenii. Domnia a încercat o restrângere a drepturilor marelui ban, prin instituirea unor dregători ai aparatului domnesc care să controleze politica boierimii …

Read More »

Craiova în timpul Revoluţiei de la 1848

Nu întâmplător oraşul Craiova a fost ales drept locul de întrunire a guvernului provizoriu înainte ca acesta să ajungă la Bucureşti. Se confirma că oraşul prezenta o deosebită importanţă în mersul revoluţiei, că trecerea Craiovei de partea noilor prefaceri asigura revoluţiei o bază puternică în întreaga Oltenie. Această trecere nu s-a produs însă fără ciocniri între apărătorii vechiului regim, în frunte cu ocârmuitorul judeţului Dolj, fratele domnitorului, Iancu Bibescu, şi susţinătorii înflăcăraţi ai revoluţiei. Fără o clipă de ezitare, Ioan Maiorescu, Boicea Radian şi Grigore Bengescu, sprijiniţi de mase orăşeneşti, au reuşit să zădărnicească încercarea organizării unei riposte armate a …

Read More »

Mişcarea muncitorească şi socialistă din Craiova la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX

După Revoluţia de la 1848, ideile socialiste au fost cunoscute şi de revoluţionarii români. Adepţii lor, tinerii intelectuali, dezvoltând idealurile paşoptiste, au început propagarea noii ideologii, la oraşe în primul rând. La Craiova, inginerul Mihail Roşcovschi, în primăvara anului 1864, când în România se dezbătea problema împroprietăririi ţăranilor, a terminat de elaborat broşura sa Băgări de seamă asupra Legei rurale, în care se pronunţa pentru înfiinţarea de comune agricole, formate – la început – din cultivatori individuali ce aveau în posesia lor anumite loturi de pământ. Treptat, cultivatorii trebuiau să treacă la munca în comun, iar produsele realizate să se …

Read More »

Viaţa economică a Craiovei în preajma Unirii Principatelor

Marea operă reformatoare înfăptuită în timpul domniei lui Cuza a lăsat amprente şi asupra vieţii Craiovei care, la începutul domniei sale, reflecta fidel stadiul de trecere de la feudalism la capitalism al economiei româneşti. În preajma Unirii, Craiova număra circa 25.000 locuitori, situându-se din acest punct de vedere, imediat după capitala Ţării Româneşti. În Craiova existau în acea vreme 4.633 de clădiri, dintre care 3.220 de case, 26 de biserici, 11 şcoli, 60 de fabrici-ateliere. Din cele 3.220 de case, 2.500 aparţineau sărăcimii, având un singur nivel sau se găseau sub pământ. Totodată, Craiova se înscrie printre oraşele cu cea …

Read More »

Craiova între Revoluţia de la 1848 şi Unirea Principatelor

Din nou oraşul trăia dramatice evenimente care urmau scurtelor momente de speranţă ale locuitorilor săi pentru o adevărată renaştere sub semnul libertăţii şi demnităţii cetăţeneşti. Pentru craioveni, revoluţia de la 1848 semănase nădejdi luminoase, care nu au putut fi şterse de reacţiunea postrevoluţionară din anii ocupaţiei străine. Învăţămintele revoluţiei erau tot atâtea hotărâri ale maselor şi conducătorilor progresişti de a înfăptui cât mai curând idealurile de libertate socială, unitate şi independenţă naţională. Poporul român intra cu 1848 într-o etapă de încordare a tuturor energiilor sale pentru realizarea marilor obiective sociale şi naţionale. Craiova, cu locuitorii săi, se afla în primul …

Read More »

Viaţa politică şi partidele burgheze din Craiova între cele două războaie mondiale

Viaţa social-politică poartă amprentele sistemului de guvernământ al ţării, cu trăsături mai pronunţate privind fărâmiţarea grupărilor burgheze, trecerea de la un partid la altul a „politicienilor” etc. Grupările politice burgheze craiovene erau dominate de bancheri, moşieri, militari superiori, mari comercianţi şi avocaţi, politicieni al căror obiectiv principal era promovarea, în funcţiile de la municipiu, judeţ şi în parlament, a simpatizanţilor fiecărei organizaţii sau dezidenţe politice. Dominarea vieţii politice locale a aparţinut grupării partidului poporului, liberalilor şi naţional-ţărăniştilor. Gruparea liberală a avut mult timp în fruntea ei pe cel mai mare bancher din Oltenia, Constantin Neamţu, directorul Băncii Comerţului, şi Em. …

Read More »

Alianţa muncitorească-ţărănească din Craiova în timpul revoluţiei populare din 1944-1947

Una din sarcinile de mare răspundere şi de stringentă actualitate a muncitorimii craiovene era, după anul 1944, conducerea luptei ţărănimii pentru cucerirea pământului şi lichidarea clasei moşiereşti. Organizaţia din Craiova a partidului comunist, cunoscând specificul zonei, a înţeles să-şi concentreze asupra ţărănimii o parte din eforturile de pregătire a luptei, în vederea atragerii acesteia la marile bătălii de clasă ce aveau să aibă loc. Lipsa de pământ şi dijma, cu întregul ei cortegiu de suferinţe, făcuse din ţărănimea Olteniei o forţă revoluţionară deosebit de activă. Urmaşii răsculaţilor de la 1907 vedeau în muncitori şi în partidul comuniştilor singura forţă puternică …

Read More »

Craiova – incursiune în istoria cuvântului tipărit

Este cunoscut faptul că începuturile tipografiilor, editurilor şi publicisticii craiovene sunt legate de numele pictorului Constantin Lecca. Lecca face demersurile necesare pentru întemeierea primei tipografii de la Craiova, în anul 1837, considerând că „acum fieşcare se socoteşte norocit de a contribui, pe cât este putinţa, la această cultură, ori prin lucrări originale, sau prin felurimi de traduceri”. Tipografia lui Lecca îşi începe activitatea, pe lângă Şcoala centrală, la 14 septembrie 1837. În această tipografie apare, la 3 octombrie 1838, prima publicaţie periodică din Craiova, „Mozaicul”. În această primă tipografie craioveană, au văzut lumina tiparului numeroase lucrări pentru culturalizarea locuitorilor din …

Read More »

Craiova între Revoluţia de la 1821 şi Revoluţia de la 1848

După Revoluţia de la 1821, ocupaţia otomană se va instala pentru aproape un an şi jumătate, cu tot cortegiul de jefuiri, represiuni şi abuzuri. Viaţa economică a Craiovei este grav afectată de noua stare, care determină fuga multor negustori, funcţionari, intelectuali. Ţăranii din suburbiile oraşului au luat drumul satelor de sub munte, ascunzându-se de prădălniciile turceşti. Poarta a trimis spre Craiova un efectiv de peste 4.000 de oameni, sub conducerea lui Cara-Feiz, cunoscut prin cruzimea şi rapacitatea sa. Un an de zile, cât turcii au ocupat ţările române, teroarea şi jaful s-au făcut simţite din plin şi în Craiova. Pe …

Read More »

Perioada interbelică – o perioadă fertilă în publicistica craioveană

În peisajul publicisticii craiovene  interbelice,  al preocupărilor de cercetare istorică, etnografică, folclorică şi de istorie literară, „Arhivele Olteniei”, publicaţie fondată de dr. Charles Laugier şi condusă pe toată perioada (1922-1943, 1944-1946) de către profesorul C.D. Fortunescu, ajutat de un comitet de conducere constituit din profesori care reprezentau întreaga zonă a Olteniei – are un pregnant caracter enciclopedic şi este, din acest punct de vedere, cea mai importantă apariţie. Cele două rubrici permanente – Oltenia folcloristică şi Oltenia literară şi artistică – cuprind folclor original, studii de etnografie şi folclor, creaţii literare şi numeroase articole de critică şi istorie literară. Colaborează …

Read More »