Tag Archives: Istoria Craiovei

Craiova la începutul feudalismului românesc

Descoperirile arheologice dovedesc că la începutul mileniului doi existau aşezări omeneşti în zona Craiovei care gravitau spre anticele vetre trace, dace şi romano-dace. La Făcăi, a fost descoperită o aşezare din secolele XII-XIII şi câteva morminte de inhumaţie datând, aproximativ, din aceeaşi vreme. În apropiere de fântâna Obedeanu a fost identificat un cimitir de inhumaţie din secolele XIII-XIV care dovedeşte existenţa unei aşezări în partea de nord a Craiovei. La Făcăi, aşezarea a fiinţat şi în secolele XIV-XV, ca şi la Popoveni. Aceste aşezări rurale se vor regrupa, la un moment dat, spre un nucleu care va deveni târgul şi …

Read More »

Craiova – unul din centrele Revoluţiei de la 1848

Oraşul Craiova se afirma mereu mai puternic în viaţa economică, politică, socială şi culturală a ţării. Tumultul înnoirilor proprii ţărilor române anunţa o epocă de mari prefaceri, salutară pentru destinele poporului. Valul antifeudal şi naţional eliberator, de unificare a ţărilor române, a avut pe culmile sale şi locuitorii Craiovei. Prezenţa principalului oraş oltean în arena marilor frământări sociale şi politice decurgea din gradul său de dezvoltare, din acutele probleme care se ridicau în faţa locuitorilor prinşi într-o complexă stratificare socială şi în sfera confruntărilor de clasă şi a celor naţionale. Dintre revoluţionarii care aveau să deţină un rol marcant în …

Read More »

Craiova în timpul lui Mihai Viteazul

Ridicarea unei noi boierimi din rândurile celei mijlocii şi mici (Goleşti, Buzeşti), interesată în apărarea privilegiilor şi a averilor ei, şi, prin urmare, în întărirea autorităţii domniei, apropie mult politica boierimii de cea a domniei. Marea bănie ajunge din nou o instituţie de prim ordin în timpul lui Mihai Viteazul, care, în calitate de cârmuitor al treburilor politice ale Olteniei şi ulterior ca domn, a fost preocupat de sporirea prestigiului ei. Mihai Viteazul în numeroase acte de cancelarie arată că a fost mare ban al Craiovei. Astfel, la 20 februarie 1594, într-un document adresat călugărilor de la Mănăstirea Coşuna voievodul …

Read More »

Craiova în epoca Regulamentului organic

Populaţia Craiovei trăia în înfrigurarea evenimentelor care se precipitau în deceniul al treilea. Cutezanţa pandurilor, a sutelor de cetăţeni, care se înrolau pentru a lupta cu arma în mână împotriva ocupanţilor, era demnă de laudă. Tineretul craiovean se dovedise entuziast şi în timpul revoluţiei din 1821, şi plin de bărbăţie în anii următori pentru a stăvili fărădelegile otomanilor. Intelectualii urmăreau cu atenţie evenimentele şi făureau planuri din cele mai diferite pentru asigurarea liniştii ţării şi prosperităţii populaţiei. Şi cutezanţa „volintirilor” şi entuziasmul tineretului şi planurile intelectualilor se loveau însă de cruntele realităţi create de conflictele în care erau prinse marile …

Read More »

Craiova – târg în centrul Olteniei

Dezvoltarea social-economică, demografică, căreia i se adaugă şi crearea Băniei de Craiova, la sfârşitul secolului XV, a constituit un complex de factori care a determinat importante prefaceri în configuraţia aşezării la jumătatea mileniului al doilea. Craiova în această vreme era un târg, trecut prin stadiul satului de obârşie, întins pe moşia puternicilor boieri Craioveşti, unde se păstra tradiţia străbună de a ţine săptămânal un bâlci şi, anual, în toamnă, o nedeie. Târgul Craiovei s-a dezvoltat mai întâi în zona Bucovăţului – punct de interferenţă a drumurilor comerciale – deplasându-se apoi în zona unde astăzi este piaţa veche a oraşului. Spre …

Read More »

Cele dintâi urme ale omului pe meleagurile craiovene

Craiova este un oraş a cărui origine se pierde în vremurile demult uitate. Încă de la primii hominizi ai continentului european, Oltenia a fost locuită necontenit. În zona municipiului Craiova, arheologic şi istoric se constată o permanenţă de viaţă şi civilizaţie pretracică, traco-getică, geto-dacică, daco-română, daco-romană-bizantină şi, mai apoi, românească. Fondul etnic autohton, creator şi purtător al unei civilizaţii cu profunde şi multimilenare rădăcini locale, a fost capabil, în fiecare epocă istorică, nu numai să primească şi să prelucreze creator elemente ale civilizaţiei populaţiilor din împrejurimi sau din teritorii îndepărtate, ci să şi transmită acestora propriile sale creaţii în domeniul …

Read More »

Craiova în timpul Primului Război Mondial

Craiova se găsea, în ajunul Primului Război Mondial, în poziţia unui oraş cu peste 50.000 de locuitori, cu o intensă activitate comercială, cu o industrie în formare şi o remarcabilă viaţă culturală. Craiova se consolida ca oraş principal al Olteniei într-o mare zonă agrară, în mijlocul unei puzderii de sate aflate în lanţurile resturilor feudale. Între oraşul care purta mereu mai pronunţat pecetea capitalismului şi satul rămas în urmă, cu fiecare an se crease o prăpastie ale cărei implicaţii sociale le adusese pentru scurt timp la suprafaţă 1907 şi aveau să le readucă evenimentele de după război, când clasa muncitoare …

Read More »

Craiova în timpul Revoluţiei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu

Un eveniment de importanţă covârşitoare pentru istoria ţării se va petrece la începutul secolului al XIX-lea, când poporul a arătat că este decis să lupte cu orice sacrificii pentru eliberarea sa socială şi naţională. Suflul unei mari ridicări populare se resimţea pretutindeni. Invaziile străine repetate, prelungirea stării de război, la care se adaugă o fiscalitate excesivă au amplificat starea de nemulţumire a maselor. În 1801, aproximativ 3.000 de ţărani din împrejurimile Craiovei care, potrivit unui izvor contemporan, se hrăneau cu pâine amestecată cu paie şi cu muşchi de copaci, împreună cu meşteşugarii săraci, înarmaţi cu topoare şi bâte, s-au ridicat …

Read More »

Mişcarea democratică şi revoluţionară din Craiova între cele două războaie mondiale

Creşterea numerică şi maturizarea politică a detaşamentului muncitoresc se impun ca o coordonată principală a vieţii economice şi social-politice a oraşului dintre cele două războaie mondiale. Proletariatul craiovean se impusese prin întruniri, demonstraţii de stradă, greve şi alte acţiuni, ca factorul social cel mai activ şi înaintat în lupta pentru progres social. În iarna anilor 1920-1921, socialiştii din Craiova s-au strâns, seară de seară, la sediul sindicatelor din str. Copertari, unde au avut loc îndelungi dezbateri. „Sala aceea – povesteşte unul din animatorii acestor reuniuni revoluţionare, Mihail Cruceanu – era un vechi local de prăvălie, cu o cameră în fund, …

Read More »

Viaţa comercială şi urbanizarea Craiovei în secolul al XVII-lea

După fluctuaţia demografică de la sfârşitul secolului al XVI-lea, Craiova înregistrează o creştere treptată a populaţiei. Paul de Alep consemna la mijlocul veacului şaptesprezece că, la intrarea în oraş, a fost întâmpinat de „marele ban, boieri şi mulţime de popor”, ceea ce atestă şi o evidentă stratificare socială. Cu toate că o complexitate de factori (fiscalitatea excesivă care determina fuga locuitorilor, incursiunile otomane, războaiele, epidemiile de ciumă, holeră) a influenţat evoluţia demografică, sporul natural al populaţiei a fost permanent: în 1735 în Craiova existau 836 familii reprezentând peste 4.000 de locuitori. În această perioadă, o mare parte a populaţiei continua …

Read More »