Tag Archives: Istoria Craiovei

Craiova în timpul insurecţiei antifasciste

La Flotila 3 bombardament a fost organizat un grup de patrioţi condus de comunistul Manole Bodnăraş. Acest grup a răspândit manifeste şi a organizat sabotaje la avioanele germane. Membrii grupului de patrioţi de la Flotila 3 bombardament au procurat grenade, pistoale şi alt armament, iar grupul era pregătit spre a putea acţiona, la ordin, asupra comandamentului şi unităţii de aviaţie germane din localitate. Promptitudinea şi spiritul de sacrificiu cu care au fost îndeplinite ordinele de luptă stabilite prin planul insurecţional au pus de la bun început unităţile hitleriste de pe teritoriul Olteniei – destul de puternice ca număr şi tehnică …

Read More »

Craiova – aşezare geto-dacică

A doua epocă a fierului (circa 350 î.Hr. – 102 d.Hr.) reprezintă etapa care s-a conturat şi s-a dezvoltat pe fondul local traco-getic, în formele ei clasice, civilizaţia geto-dacică. Profundele transformări din viaţa economică, socială, politică şi cultural-spirituală, care au avut loc în această vreme, au dus, la începutul secolului I î.Hr., lumea geto-dacică, dincolo de hotarele societăţii gentilice aşezând-o în timpul lui Burebista şi Decebal alături de cele mai mari puteri europene ale acelor vremuri. Vestigiile acestei etape au fost surprinse şi de cercetările arheologice de pe teritoriul Craiovei. Aşezările geto-dacice din a doua etapă a fierului de pe …

Read More »

Craiova – oraşul procesului luptelor revoluţionare din 1933

În primele luni ale anului 1933, Craiova a fost teatrul unor puternice frământări ale maselor. Elementul cel mai combativ, muncitorimea, şi-a exprimat cu hotărâre dezacordul faţă de măsurile guvernului şi patronatului, solidaritatea activă cu lupta eroică a ceferiştilor şi petroliştilor, protestul vehement împotriva sângeroasei represiuni de la Atelierele CFR „Griviţa”, a judecării şi condamnării conducătorilor luptelor greviste din ianuarie-februarie 1933. Acţiunile lucrătorilor craioveni, ale funcţionarilor, meseriaşilor şi intelectualilor din anii care au urmat crizei, se înscriu în rândul luptelor împotriva pericolului fascist pentru apărarea independenţei şi suveranităţii ţării. În aceşti ani au fost create altele noi la fabrica de postav …

Read More »

Craiova – un valoros for ştiinţific

Societăţile ştiinţifice craiovene (cu deosebire „Prietenii ştiinţei”) au întreţinut relaţii de rodnică colaborare cu secţiunile Academiei, mulţi dintre academicienii ţării fiindu-le conducători, mentori sau colaboratori apropiaţi. Ideea creării unor filiale academice în cele mai importante centre cultural-ştiinţifice ale ţării – acţiune în slujba tendinţelor penetrante ale Academiei române, oficializată, încă din anul 1873, de V.A. Urechia într-un raport special – a devenit realitate în anii socialismului când s-au pus bazele unor organisme ştiinţifice la Cluj Napoca, Iaşi, Craiova, Timişoara, Târgu Mureş. Adunarea generală a Academiei Române din aprilie 1966 a ratificat hotărârea înfiinţării Centrului de istorie, filologie şi etnografie din …

Read More »

Craiova în anii creşterii primejdiei fasciste

Anii 1933 şi 1934 au fost bogaţi în manifestaţii de unitate muncitorească, comunişti, socialişti şi social-democraţi acţionând adesea împreună. Ei au evidenţiat tot mai pregnant necesitatea luptei unite a tuturor forţelor democratice pentru a bara ascensiunea fascismului. Învăţămintele luptelor proletariatului din perioada crizei au determinat impulsuri noi pentru concentrarea tuturor organizaţiilor muncitoreşti împotriva forţelor celor mai de dreapta, a duşmanilor direct primejdioşi pentru mase şi ţară. În februarie şi martie 1936 au fost răspândite manifeste ale Comitetului Central al Ajutorului Roşu în fabricile şi cartierele oraşului. La 2 aprilie, când au început dezbaterile procesului intentat celor 19 antifascişti, autorităţile au …

Read More »

Craiova – bănie şi oraş medieval

La sfârşitul secolului al XVI-lea se desfăşura un puternic comerţ de tranzit, iar vama de la Jiu, „vama Craiovei”, aducea mari venituri pentru marele ban. Schimbul de mărfuri cu regiunile înconjurătoare, în al cărui circuit intră Craiova, ca nod comercial, a avut un rol de seamă în dezvoltarea târgului spre oraş. Comerţul intern şi de tranzit al Craiovei a permis marilor boieri şi negustorilor să acumuleze un capital apreciabil. Prosperitatea economică este reflectată în cronica scrisă de silezianul Baltazar Walther cel Tânăr, după cea oficială, de curte, a domniei lui Mihai Viteazul. Aceasta prezintă oraşul „mare împoporat şi plin de …

Read More »

Craiova la începutul revoluţiei populare din 1944-1947

În numerele sale din decembrie 1944 şi ianuarie 1945, ziarul „Înainte” îşi informa cititorii despre contribuţia armatei române la eliberarea Ungariei, apoi despre faptele de vitejie ale ostaşilor români pe frontul din Cehoslovacia. Câteva din titlurile acestor comunicate: „Unităţi de cavalerie română au trecut râul Bodrog”, „Regimentul 4 Dorobanţi s-a distins în luptele din Ungaria”, „Armata română în suburbiile Budapestei”. Populaţia oraşului trăia momente de supremă dăruire, participarea voluntară în uraganul războiului antihitlerist era ilustrată de contribuţia fiecăruia la ajutorarea trupelor de pe front. Vagoane cu alimente, îmbrăcăminte, medicamente, ţigări, cărţi poştale şi reviste porneau din Craiova spre unităţile militare …

Read More »

Craiova în preajma Unirii Principatelor

Craiova se înscria printre principalele oraşe ale ţărilor române ca o forţă activă pentru propăşirea poporului şi unitatea sa naţională. Era foarte puternic şi învăţământul, niciodată stins în mintea şi inima locuitorilor din Oltenia, că ţara românilor este ţara Daciei, că patria este trinitatea din 1600 realizată sub fostul ban al Craiovei, Mihai Viteazul. Revoluţia de la 1848 a înaripat pe craioveni pentru a înfăptui visul unităţii neamului şi astfel îi găsim printre cei mai tenace luptători pentru Unirea Principatelor. În primăvara anului 1857 s-a constituit la Craiova Comitetul Unionist, în rândul căruia se remarcau foştii luptători de la 1848: …

Read More »

Organizarea muncitorimii din Craiova în timpul revoluţiei populare din 1944-1947

La Craiova, primul popas în direcţia organizării muncitorimii în întreprinderi l-a marcat constituirea unor comitete de iniţiativă sindicală. Comitetele de iniţiativă au reuşit să formeze din primele zile ale lui septembrie comitete de fabrică într-o serie de întreprinderi de stat şi particulare. Primii care şi-au reorganizat sindicatele şi mai ales comitetele de fabrică au fost muncitorii tipografi, cei din construcţii, industria îmbrăcămintei şi încălţămintei. La 11 septembrie 1944, s-a reconstituit pe baze noi sindicatul metalurgist din localitate, alcătuit din delegaţi ai muncitorilor de la fabricile Semănătoarea, Brătăşanu şi Graepel. La 15 septembrie, s-a organizat sindicatul muncitorilor de la CFR, iar …

Read More »

Craiova pe drumul dezvoltării învăţământului superior

Îndeplinirea prevederii programatice a revoluţiei din 1848 (cuprinsă în Proclamaţia de la Islaz), crearea unei Universităţi la Craiova, are loc abia după un secol. Legea nr. 138 din 25 aprilie 1947 prevedea înfiinţarea Universităţii din Craiova cu patru facultăţi: medicină umană, medicină veterinară, ştiinţe economice, comerciale şi cooperatiste şi agronomie. În anul universitar 1947-1948 îşi deschide porţile numai una din facultăţile universităţii, Facultatea de agronomie, ale cărei cursuri încep la 17 aprilie 1948. În 1951 s-a creat al doilea Institut de învăţământ superior în Craiova: Institutul de maşini şi aparate electrice. Din anul universitar 1953-1954, acest institut funcţionează cu încă …

Read More »