Tag Archives: Istoria Craiovei

Craiova împotriva dictaturii antonesciene şi războiului hitlerist

Mişcarea antifascistă a populaţiei craiovene, manifestată viguros în această perioadă, s-a dezvoltat continuu transformându-se într-o puternică rezistenţă antihitleristă în anii dictaturii militaro-fasciste. Torturile, anii de închisoare care s-au înmulţit în timpul dictaturii militaro-fasciste, ocupaţia ca şi condiţiile extrem de dificile ale războiului antihitlerist n-au putut decapita mişcarea revoluţionară craioveană. Comitetul local al Apărării patriotice a stabilit legături directe cu deţinuţii antifascişti din lagăre şi închisori, contribuind în diverse chipuri la informarea şi ajutorarea lor. În toţi aceşti ani, forţele patriotice şi democratice craiovene, alături de forţele antifasciste din toată ţara, au acţionat cu hotărâre pentru salvarea intereselor vitale ale întregului …

Read More »

Străvechi şi glorioase tradiţii ale Craiovei

Contribuţiile deosebit de importante ale Craiovei la dezvoltarea ştiinţei în România s-au manifestat în trecut prin personalităţile care s-au ilustrat pe acest tărâm, prin activitatea susţinută a societăţilor ştiinţifice şi a altor organizaţii cu acest caracter, prin întregul climat de cultivare şi propăşire a ştiinţei, alimentat necontenit de Şcoala centrală şi de celelalte instituţii de învăţământ, puse în serviciul culturii şi ideii naţionale. Pe lângă valoarea intrinsecă a acestor multiple manifestări, care ilustrează rostul craiovean în viaţa ştiinţifică, important de subliniat cu deosebire este şi spiritul său de continuitate. Domnitorii de origine olteană au dovedit un spirit aparte de organizare …

Read More »

Decadenţa băniei craiovene şi înflorirea oraşului în epoca destrămării feudalismului

În epoca destrămării feudalismului s-au produs importante schimbări şi în domeniul instituţional. Bănia craioveană nu mai constituie instituţia care, în perioada anterioară, concura pe plan politic domnia. În 1761 reşedinţa permanentă a banilor este fixată de domn la Bucureşti. În secolul al XVIII-lea, în momentele de criză ale puterii centrale, în timpul războaielor ruso-austro-turce, când s-a creat un adevărat vid, în materie de autoritate politică, marii bani Mihail Cantacuzino, Ştefan Pârşcoveanu şi N. Dudescu au încercat să reafirme vechile veleităţi de autonomie ale teritoriului cu centrul la Craiova. Aceste veleităţi sunt suprimate odată cu instalarea caimacamului care, în calitatea sa …

Read More »

Pelendava dacică şi aşezarea romană

Una din aşezările mai importante geto-dacice de pe raza Craiovei a purtat numele de Pelendava. La toponimele compuse ale traco-geţilor se întâlneşte frecvent sufixul „dava”, prin care se înţelege aşezare, sat, localitatea, uneori cu sensul de aşezare întărită. Toponimicul Pelendava are rădăcina „peled”, care înseamnă umed, a curge. Aceasta permite presupunerea că aşezarea se afla în apropierea unui loc umed sau pe malul unei ape. Aşezarea întărită de la Cârligei – Bucovăţ se afla pe malul unei ape (Jiul), cu o vale mlăştinoasă spre sud (Valea Cosacului) şi are multe izvoare în partea de est şi nord-est. Totodată, prin poziţia, …

Read More »

Prezenţa Craiovei în Războiul de Independenţă

În ziua de 9 mai 1877, în şedinţa parlamentului ţării Mihail Kogălniceanu făcea declaraţia istorică: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Populaţia Craiovei, ca şi a întregii ţări, a înţeles că independenţa proclamată trebuia apărată cu armele. Încă de la începutul pregătirilor pentru intrarea în război, când trupele româneşti au fost concentrate la Dunăre, au participat şi unităţi din Craiova. Craiova se află în centrul unei zone direct afectate de războiul antiotoman. Încă din toamna anului 1876 şi în cursul iernii s-au luat măsuri de apărare a oraşului Calafat şi de intensificare a instruirii unităţilor din Craiova. La 1 …

Read More »

Craiova – centru de cultură în Evul Mediu

Craiova s-a afirmat în viaţa Olteniei şi a Ţării Româneşti în secolul al XVI-lea ca un centru cultural menit să contribuie la formarea intelectuală a boierimii, la pregătirea aparatului administrativ al băniei. După modelul cancelariei voievodale, încă de la sfârşitul secolului al XV-lea s-au pus bazele unei cancelarii a banului, care redactează acte după tipul celor domneşti. Activitatea intensă de cancelarie a determinat apariţia unor şcoli. Dacă învăţământul craiovean al secolului al XVI-lea este puţin cunoscut (se presupune existenţa unei şcoli de slavonie), în schimb numărul destul de ridicat al copiştilor de documente slave şi româneşti relevă sporirea ştiinţei de …

Read More »

Şcoala – factor activ de cultură şi civilizaţie în viaţa şi evoluţia Craiovei

Documente care să ateste existenţa unor şcoli în oraşul Craiova nu vom întâlni decât la începutul secolului al XVIII-lea. Întrucât este lesne de înţeles că atât pentru cancelariile Băniei, cât şi pentru ale diferiţilor dregători din celelalte oraşe ale Olteniei erau necesari cunoscători ai scrisului, trebuie să menţionăm faptul că aceştia se formau în cadrul cancelariilor domneşti şi al mănăstirilor, cele dintâi locuri de învăţătură, prima formă de învăţământ feudal, „adevărate şcoale” din care „ieşeau toţi acei cunoscători de carte, ce erau de trebuinţă nu numai în slujba bisericii, dar şi în aceea a statului, precum şi în punerea pe …

Read More »

Situaţia economică a Craiovei între cele două războaie mondiale

Perioada celor două decenii interbelice a fost şi pentru Craiova o etapă importantă în dezvoltarea economico-socială şi edilitară. Centru administrativ al unuia din cele mai însemnate judeţe ale ţării, situat într-o zonă eminamente agrară, Craiova s-a dezvoltat într-un ritm lent şi unilateral. Oraşul înainta cu paşi prea mici pe calea industrializării capitaliste, în raport cu alte localităţi urbane ale ţării. Marii moşieri din Oltenia, depozitarii unor însemnate capitaluri provenite din despăgubirile de la împroprietărirea ţăranilor, îşi vor investi fondurile în bănci şi instituţii comerciale, în acţiuni neproductive. Numărul celor care s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Dezvoltarea …

Read More »

Ofensiva boierimii craiovene după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza

Îndepărtarea de la tron a domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi aducerea dinastiei de Hohenzollern au provocat mari nemulţumiri în rândul maselor populare, mai ales în judeţele din dreapta Oltului. Au izbucnit puternice mişcări ale ţăranilor şi grănicerilor ale căror principale revendicări erau readucerea domnitorului Cuza şi aplicarea corectă a legii rurale. Mişcările grănicerilor şi ţăranilor din primăvara anului 1866, care au găsit un sprijin în rândul maselor populare craiovene, deschideau astfel seria mişcărilor antidinastice şi antimonarhice chiar de la instalarea dinastiei Hohenzollern pe tronul ţării. Dincolo de aceste evenimente care duceau la încurajarea boierimii, numeroşi intelectuali şi reprezentanţi ai burgheziei …

Read More »

Istoria Craiovei

Craiova este un oraş plin de istorie. Dintre lucrările care s-au ocupat de istoria acestei străvechi aşezări româneşti menţionăm Originile Craiovei de B.P. Hasdeu (1878), Schiţe de istoria Craiovei de Pessiacov (1902) şi Craiova – cercetări istorice – Târgul Craiovei de Anastase Georgescu (1936). În decursul anilor au fost publicate în ziare şi reviste numeroase alte studii cu privire la istoria Craiovei. Unele lucrări sunt Oraşele oltene şi mai ales Craiova în pragul vremurilor nouă de Nicolae Iorga (1925) şi Bănia în Ţara Românească (1965) de Ştefan Ştefănescu aduc, de asemenea, o contribuţie de seamă la cunoaşterea istoriei oraşului Băniei.

Read More »