Tag Archives: Învăţământ

Spiru Haret şi modernizarea învăţământului românesc

Spiru Haret (1851-1912) s-a născut la Iaşi, în familia unui funcţionar. A fost bursier al Liceului „Sf. Sava” şi student la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. În 1878, a obţinut la Paris, unde se afla ca bursier, titlul de doctor în ştiinţe matematice. Întors în ţară, a fost profesor de mecanică raţională, algebră şi geometrie analitică la Universitatea din Bucureşti. În 1892, a devenit membru al Academiei Române. Activitatea sa politică în PNL este legată de educaţie şi învăţământ: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi de trei ori ministru în mai multe guverne liberale între …

Read More »

Învăţământul în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

În ansamblul formelor de contact cu învăţătura, putem distinge trei mari categorii: studiile în străinătate, cunoştinţele predate în şcoli organizate de străini la noi în ţară şi – categoria cea mai importantă – învăţământul în şcolile româneşti, indiferent de limba de predare şi de originea profesorilor. Vicisitudinile vieţii politice, legăturile de familie ale unor membri ai marii boierimi, legăturile religioase şi comerciale ale comunităţilor catolice din oraşele moldoveneşti cu Polonia fac să meargă la studii în această ţară numeroşi tineri sau ca alţii să se afle acolo cu prilejul pribegirii familiei lor. Un alt curent important – determinat, pe de …

Read More »

Craiova pe drumul dezvoltării învăţământului superior

Îndeplinirea prevederii programatice a revoluţiei din 1848 (cuprinsă în Proclamaţia de la Islaz), crearea unei Universităţi la Craiova, are loc abia după un secol. Legea nr. 138 din 25 aprilie 1947 prevedea înfiinţarea Universităţii din Craiova cu patru facultăţi: medicină umană, medicină veterinară, ştiinţe economice, comerciale şi cooperatiste şi agronomie. În anul universitar 1947-1948 îşi deschide porţile numai una din facultăţile universităţii, Facultatea de agronomie, ale cărei cursuri încep la 17 aprilie 1948. În 1951 s-a creat al doilea Institut de învăţământ superior în Craiova: Institutul de maşini şi aparate electrice. Din anul universitar 1953-1954, acest institut funcţionează cu încă …

Read More »

Învăţământul în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Şcoala Era reformelor învăţământul Moldovei şi Ţării Româneşti îşi ia începutul cu câţiva ani înainte ca principatele să-şi fi dobândit o nouă situaţie prin pacea de la Kuciuk-Kainargi. În timpul primei sale domnii moldovene, Grigore Alexandru Ghica reorganizase – cum am văzut mai sus – în 1766, Şcoala domnească din Iaşi, ridicându-o la treapta unei „Academii” a „învăţăturilor şi epistemiilor”. Academia a avut de luptat cu mari greutăţi în urma războiului ruso-turc, care izbucnise în 1768 şi alungase o bună parte din şcolari. O încercare a înaltului cler de a scădea rosturile limbii eline în învăţământul superior e zădărnicită şi …

Read More »

Învăţământul în ţările române în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

În cel de-al treilea sfert al secolului al XIX-lea învăţământul s-a dezvoltat mai ales în epoca formării statului naţional. Dacă la începutul intervalului populaţia şcolară din Moldova şi Ţara Românească era sub 10.000 de elevi, către sfârşit în România trecea de 100.000 (în anul şcolar 1875-1876 era de 117.575). Progresul se constată nu numai în creşterea numerică a elevilor. Procesul de învăţământ se desfăşura la un nivel mult mai înalt decât înainte de 1848; se accentua tendinţa către laicizare prin progresiva pătrundere a ştiinţelor naturii în învăţământul secundar, ca şi în cele două universităţi din Bucureşti şi Iaşi, înfiinţate în …

Read More »

Învăţământul românesc în şcoli şi universităţi în secolul al XIX-lea

În secolul al XIX-lea, învăţământul este unul din domeniile cu dezvoltarea cea mai dinamică în cadrul societăţii româneşti aflate în proces de modernizare. La început, şcolile apar în oraşe, iar în capitalele principatelor apar şi instituţii de învăţământ superior ce se vor transforma în universităţi. Apoi, odată cu reforma instrucţiunii din timpul domniei lui Al. I. Cuza (1864), învăţământul primar devine gratuit şi obligatoriu. Carol I întăreşte această prevedere, dându-i substanţă: în vremea sa, numărul şcolilor creşte continuu, ca şi cel al elevilor, atât la oraşe cât şi la sate. Prin Legea asupra învăţământului secundar şi superior, promovată de ministrul …

Read More »

Învăţământul în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Învăţământul continuă să cunoască în cursul veacului al XVIII-lea, în Moldova şi în Ţara Românească, formele întâlnite încă din epoca precedentă: şcoli domneşti, şcoli organizate pe lângă instituţiile ecleziastice locale, şcoli ale misiunilor catolice, la care se adaugă învăţământul de caracter particular dat elevilor în sânul familiei şi completarea învăţăturii prin studii în străinătate. În cea mai mare parte a lui, învăţământul este rezervat fiilor de boieri şi, în al doilea rând, elementelor înstărite din sânul păturilor orăşeneşti. Nevoile statului şi ale bisericii, ca şi cele ale administraţiei domeniilor marii boierimi, înlesnesc accesul la învăţătură şi unor tineri recrutaţi din …

Read More »

Învăţământul medieval românesc

La începutul Evului Mediu, pregătirea intelectuală se făcea în preajma mănăstirilor de către preoţi şi călugări, iar cei instruiţi erau viitori copişti de manuscrise, grămătici de cancelarie şi reprezentanţi ai Bisericii, în secolele XV-XVI, cele mai vestite şcoli mănăstireşti erau cele de la Neamţ şi Putna din Moldova şi cea din Şcheii Braşovului în Transilvania. Nevoia crescută de ştiinţă de carte a dus la apariţia primelor şcoli laice – şcoli orăşeneşti sau întemeiate de domnie – şi la obiceiul de a trimite copiii la studiu la universităţile din Cracovia sau Viena. În 1562 era deschis de către Despot Vodă un …

Read More »