Tag Archives: Instituţie

Instituţiile şi drepturile cetăţeneşti în România

Justiţia şi apărarea drepturilor cetăţeneşti Una din caracteristicile de bază ale unui sistem democratic este înscrierea în Constituţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, cât şi respectarea acestora. Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti au fost prevăzute în toate Constituţiile României, începând cu cea din 1866 şi până la cea din 1991, unele cu libertăţi şi drepturi mai restrânse altele mai dezvoltate. Toate prevăd drepturi precum: libertatea conştiinţei, libertatea presei, a întrunirilor, a învăţământului, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenţei, egalitatea în faţa legii etc. Există şi deosebiri care apar ca urmare a regimurilor politice diferite pe care le-a avut România în anumite …

Read More »

Statul de drept şi instituţiile sale după 1989

În decembrie 1989, pentru toţi românii cel mai important era ca regimul Ceauşescu să fie înlăturat. Concomitent cu dispariţia PCR, s-a impus o nouă faţă politică legitimată de evenimentele revoluţiei: Frontul Salvării Naţionale care, deşi iniţial anunţa că nu va intra în viaţa politică, în ianuarie 1990 a hotărât participarea la alegeri. Tot la începutul anului s-a născut pluralismul politic. Au apărut partide noi ori s-au reînfiinţat partidele considerate istorice: PNŢ-CD, PNL şi PSDR. Rolul Parlamentului a fost preluat de către Consiliul FSN, transformat apoi în Consiliul Provizoriu al Unităţii Naţionale. Era alcătuit din membri FSN, din reprezentanţi ai noilor …

Read More »

Instituţii medievale în ţările române în secolele XIV-XVI

În literatura de specialitate există o vastă dezbatere privind structura lumii medievale. Desigur, modelul clasic este Europa Occidentală, unde pot fi întâlnite două elemente fundamentale: domeniul feudal, aflat în proprietatea nobilului şi lucrat de ţăranii dependenţi, şi ansamblul raporturilor feudalo-vasalice din cadrul clasei conducătoare. Istoricii români au evidenţiat faptul că în Ţara Românească şi în Moldova nu au existat formele clasice ale feudalismului european. Evul Mediu românesc s-a afirmat, aşadar, în sud-estul Europei ca un tip aparte al modelului bizantin. Domeniul boieresc era deţinut de clasa conducătoare care datora, în principal, ascultare şi supunere autorităţii centrale, adică domnului. După părerea …

Read More »

Principalele instituţii ale statului român modern şi partidele politice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Sistemul politic al României moderne a avut la bază Constituţia din 1866, care a creat fundamentul democratic al vieţii politice. România a intrat în rândul monarhiilor constituţionale, în cadrul cărora suveranul era doar arbitru şi factor de echilibru. Rolul principal îl aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternanţei la guvernare. Parlamentul, ales prin vot cenzitar, a fost spaţiul consacrat al disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice. Monarhia Rolul monarhiei în istoria României moderne a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele îşi exercita atribuţiile în limitele actului din 1866, care îi oferea largi prerogative …

Read More »

Instituţii şi structuri etnice în voievodatul Transilvaniei

Structurile instituţionale, etno-demografice şi confesionale din Transilvania sunt raportate de obicei la două perioade istorice. Înainte de „ocuparea ţării” Până la cucerirea ţării de către unguri, realităţile politico-administrative sunt cele specifice convieţuirii româno-slave. Ele corespund perechilor de termeni (duci-voievozi, juzi-cnezi/jupani) care desemnează elita societăţii locale din jurul anului 900. Termenul duci (singular, ducă) provine din latinescul dux, -cis. Transmis de populaţia romanică, el este asociat, treptat, termenului voievozi, prin care slavii desemnează căpeteniile cu atribuţii predominant militare. Voievozii (din Ţara Haţegului, din Maramureş) sunt aleşi dintre cnezi (knezii – vechi cuvânt german, preluat de români prin intermediul slavilor). Cu timpul, …

Read More »

Autonomiile locale şi instituţiile centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

Evoluţia politică a spaţiului românesc a avut loc într-un context internaţional complex, de multe ori nefavorabil. Deosebit de important este faptul că românii au reuşit să-şi păstreze fiinţa statală chiar dacă, în anumite perioade, au fost obligaţi să recunoască suzeranitatea altor state cu toate consecinţele ce decurg din această opţiune. Epoca modernă găseşte nu u unea română într-un efori general de afirmare a identităţii sale. Marile obiective ale ei sunt, alături de modernizarea societăţii, realizarea unităţii naţionale şi a independenţei. În „secolul naţionalităţilor” românii au înfăptuit aceste idealuri: în 1859, Unirea Principatelor, în 1877-1878 obţinerea independenţei iar în anul 1918 …

Read More »

Instituţiile locale în timpul dinastiei Tudorilor

Una din cele mai importante deosebiri dintre istoria Franţei şi aceea a Angliei este dezvoltarea în Franţa a unei ierarhii de funcţionari depinzând de guvernul central şi plătiţi de el, iar în Anglia a unor instituţii locale administrate de voluntari. Pornirea firească a regelui Tudor este să se folosească de ceea ce există şi să rezolve problemele noi făcând apel la vechile organe. Ce rămăsese la ţară, după câteva secole de viaţă feudală, din vechiul folkmoot al saxonilor? Cel mai mult semăna cu această adunare sătească adunarea parohiei. În secolul al XIII-lea preoţii reuşiseră să-i facă pe credincioşi să plătească …

Read More »