Tag Archives: Industrie

Industria în România între 1864 şi 1878

Desfiinţarea privilegiilor boiereşti şi a servituţilor feudale ale ţăranilor şi organizarea statului pe baze burgheze în timpul lui Alexandru Ioan Cuza au creat condiţii mai favorabile decât înainte dezvoltării industriei capitaliste. În 1860 impozitul patentelor a fost extins asupra întreprinderilor apar-ţinând foştilor boieri şi supuşilor străini, creându-se astfel egalitatea de tratament fiscală pentru toţi industriaşii. Înfiinţarea camerelor de comerţ şi industrie prin legea din 2/14 octombrie 1864 a pus la dispoziţia industriaşilor o organizaţie capitalistă, făcând cu totul inutile breslele, care de altfel vor fi şi desfiinţate în 1873 după o lungă vegetare, ele fiind golite de conţinutul lor restrictiv …

Read More »

Industria în Transilvania (1822-1847)

În deceniile premergătoare revoluţiei burgheze, chiar şi unii stăpâni de moşie care urmăreau lărgirea pieţei interne susţin dezvoltarea industrială. Crearea de fabrici devine o cerinţă generală. Cea mai mare nădejde o inspiră bogăţiile miniere ale Transilvaniei. Comisia economică a dietei face constatarea că agricultura este înapoiată, industria nedezvoltată, dar că, în privinţa bogăţiilor miniere, Transilvania poate fi considerată ca una dintre cele mai înzestrate ţări de pe pământ. Producţia de aur, argint, aramă, fier, plumb etc. din anul 1842 se ridică la 1.556.990 de florini şi numai cantitatea de aur exploatată cântăreşte 18 măji. Minele de fier produc în acelaşi …

Read More »

Dezvoltarea producţiei industriale în Moldova şi Ţăra Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Meşteşugurile În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea şi la Meşteşugurile începutul secolului al XIX-lea, articolele de îmbrăcăminte şi de uz casnic ale majorităţii populaţiei ţării erau încă produse de industria casnică şi meşteşugărească, producţia atelierelor de tipul cooperaţiei capitaliste simple fiind destinată în special clasei stăpânitoare, orăşenilor şi târgoveţilor. Mărfurile meşteşugăreşti continuă să fie de calitate inferioară, dar în cantitate suficientă pentru a satisface în bună parte cerinţele pieţei interne. Meşteşugarii domeniali îşi restrâng tot mai mult activitatea la serviciile de curte. Actele amintesc numeroşi lemnari, zidari, fierari, potcovari, rotari şi morari pe lângă mănăstiri şi curţile boiereşti. Cele …

Read More »

Dezvoltarea industrială, comercială şi edilitară a Craiovei la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Craiova – cu cei peste 40.000 locuitori – era un oraş ce avea mici fabrici şi ateliere de produse chimice, maşini agricole, arte grafice, tăbăcării etc. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primul deceniu al celui de al XX-lea, în Craiova se dezvoltă ateliere şi mici fabrici metalurgice, specializate în construirea de maşini şi unelte agricole, pentru a satisface nevoile agriculturii din zona Olteniei. Pe scară mult mai mare, datorită profiturilor ridicate ce se obţineau, s-a dezvoltat industria uşoară. Mai toate stabilimentele industriale erau profilate în prelucrarea produselor agricole, aceasta fiind, de fapt, trăsătura …

Read More »

Dezvoltarea industriei şi a mineritului în Transilvania în perioada 1849-1867

Prin desfiinţarea iobăgiei şi înlăturarea privilegiilor feudale, s-au creat condiţii favorabile pentru formarea industriei capitaliste. Dezvoltarea industriei a fost frânată însă în foarte mare măsură de faptul că Transilvania nu forma împreună cu Moldova şi Ţara Românească un stat unitar naţional, precum şi de dependenţa ţării faţă de Austria şi de existenţa rămăşiţelor feudale. Calea prusacă în dezvoltarea agriculturii şi-a făcut şi ea resimţită influenţa în viaţa industrială. Guvernul imperial, reprezentând interesele industriaşilor din Austria propriu-zisă, a încadrat în 1850 Transilvania în sistemul vamal unic al imperiului, pentru a crea industriei austriece pieţe avantajoase de desfacere şi baze de materii …

Read More »

Dezvoltarea capitalismului în industria din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar (1867-1878)

Industria extractivă Dintre ramurile industriale din Transilvania, cea mai dezvoltată a continuat să fie şi după 1867 industria extractivă. Principalele produse ale subsolului exploatate în Transilvania erau: sarea, cărbunii, minereul de fier, aurul, argintul şi unele metale neferoase. Dezvoltarea mai accentuată a mineritului în comparaţie cu alte ramuri industriale se explică, pe de o parte, prin resursele naturale ale subsolului Transilvaniei, cunoscute şi exploatate din timpurile cele mai vechi. Motivul de căpetenie îl constituia însă situaţia de dependenţă politică şi economică a Transilvaniei faţă de monarhia habsburgică. În cadrul acesteia, ei i-a fost rezervat rolul de furnizoare de materii prime …

Read More »

Industria manufacturieră în Transilvania în secolul al XVIII-lea

Dezvoltarea industriei manufacturiere din Transilvania în secolul al XVIII-lea a avut de întâmpinat numeroase piedici. Pe plan intern, procesul istoric de naştere a manufacturilor a fost frânat de raporturile feudale din agricultură, precum şi de existenţa unor puternice organizaţii de bresle meşteşugăreşti la oraşe. Stăpânirea austriacă a întreprins unele încercări de reglementare a raporturilor din agricultură şi a activităţii breslelor, însă rezultatele n-au corespuns aşteptărilor. Temeliile statului feudal au rămas de fapt neschimbate, deoarece Curtea imperială şi păturile privilegiate din Transilvania aveau interese comune. Nobilimea şi orăşenimea bogată vedeau în stăpânirea austriacă forţa în stare să le apere de nemulţumirile …

Read More »

Industria în ţările române în anii 1848-1864

După revoluţia de la 1848, industria s-a dezvoltat într-un ritm mai viu în raport cu perioada anterioară. Din cele 12.867 de aşa-numite stabilimente industriale cuprinse într-o statistică publicată în 1863, care reflectă însă – cu unele adăugiri – situaţia din 1860, existau 5.018 din anii 1830-1850, iar restul de 7.849 erau întemeiate în anii 1850-1863. A crescut numărul meseriaşilor, s-au dezvoltat şi atelierele de cooperaţie capitalistă simplă, care reprezintă „punctul de plecare al producţiei capitaliste”, au apărut un număr de noi manufacturi şi oarecare fabrici. În 1860 existau în Ţara Românească 4 „fabricanţi” cu un capital învestit de peste 10.000 …

Read More »

Industria în Moldova şi Ţara Românească (1834-1848)

În perioada Regulamentului organic, industria marchează progrese incontestabile, importante nu atât prin creşterea volumului producţiei şi prin transformarea tehnicii, cât prin cristalizarea unor forme ale producţiei capitaliste, în această perioadă îşi fac apariţia primele instalaţii mecanice, importul uneltelor de muncă mai eficiente creşte şi se fac chiar încercări de a le fabrica în ţară. Rentabilitatea mărită a produselor agricole impune şi industriei un efort de înnoire, pe care Regulamentul organic, în limitele regimului feudal, îl susţine, reglementând raporturile dintre stat şi întreprinzători într-un spirit mercantilist, înfiinţând şcoli de meserii şi favorizând răspândirea presei şi literaturii de specialitate. Dar persistenţa trăsăturilor …

Read More »