Tag Archives: Independenţă

Clasele sociale şi purtarea Războiului de Independenţă (1877)

Odată cu semnarea armistiţiului, războiul victorios purtat de Rusia, România şi popoarele balcanice împotriva Porţii a luat sfârşit. Cauza dreaptă pentru care au luptat ostaşii ruşi, români, sârbi, bulgari şi muntenegreni a triumfat. În cadrul acestor mari campanii militare duse împotriva Imperiului Otoman, războiul purtat de România a fost un război drept, de eliberare naţională. Dar, faţă de această acţiune progresistă, faţă de acest război just, nu toate clasele şi păturile sociale româneşti au avut o atitudine patriotică. Moşierimea conservatoare, care de la început se opusese cuceririi independenţei naţionale pe calea armelor, deşi altă cale nu exista, a căutat şi …

Read More »

Proclamarea independenţei României (9 mai 1877)

Încă la 25 aprilie / 7 mai, „Românul” cerea proclamarea independenţei. A doua zi, 26 aprilie / 8 mai, artileria română răspundea la Calafat bombardamentului turcesc, trăgând asupra Vidinului. Se ajunsese la starea de război cu Turcia. În masele largi, agitaţia pentru independenţă se intensificase. «Nu vă faceţi idee – scria în această vreme din Bucureşti Farcy, corespondentul ziarului parizian „Le Constitutionnel” – de indignarea care domneşte în Bucureşti contra turcilor. Lumea e hotărâtă la cele mai mari sacrificii pentru a cuceri independenţa». Chiar în rândurile deputaţilor şi senatorilor, curentul pentru proclamarea imediată a independenţei şi a stării de război …

Read More »

Luptele armatei române din mai-iulie 1877

De la proclamarea independenţei României până în cea de a doua jumătate a lunii iunie 1877, când armata rusă a forţat Dunărea, au continuat de-a lungul fluviului, de la Vârciorova până la Marea Neagră, obişnuitele dueluri de artilerie între trupele adverse de pe cele două maluri, acţiuni împotriva navelor otomane, ciocniri cu detaşamentele de başbuzuci şi cerchezi etc. Spre surpriza tuturor, comandamentul otoman şi-a păstrat imperturbabil concepţia strategică exclusiv defensivă adoptată de la începutul războiului; de altfel, el pierduse momentul cel mai favorabil pentru a crea capete de pod la nord de Dunăre, căci între timp marşul strategic al trupelor …

Read More »

Declanşarea Războiului de Independenţă din 1877-1878

Opinia publică din România urmărea cu deosebită atenţie evoluţia situaţiei internaţionale şi, mai ales, jocul raporturilor dintre marile puteri care, în primele luni ale anului 1877, au condus inexorabil spre blocarea oricăror soluţii paşnice, prin tratative, ale crizei orientale. Declanşarea unui nou război între imperiile rus şi otoman, devenită iminentă după refuzul Porţii de a accepta protocolul de la Londra, a impus guvernului de la Bucureşti să acţioneze rapid pentru a evita transformarea ţării noastre în teatrul unei conflagraţii pustiitoare sau într-o monedă de schimb la masa tratativelor postbelice. Evoluţia evenimentelor a infirmat, cu fiecare zi mai mult, aprecierile făcute …

Read More »

Consolidarea independenţei Ţării Româneşti (1597-1598). Lupta domniei împotriva instaurării regimului boieresc

Anii 1597-1598 au fost ani de luptă ai domniei – cu un succes evident, dar vremelnic – împotriva instaurării regimului boieresc. Obiectivul principal al acestei lupte era anularea tratatului din 1595 – a clauzelor privitoare la situaţia externă şi internă a domniei Ţării Româneşti. Anularea clauzelor tratatului din 1595 Pasajul din cronică: „Atuncea Batâr Jicmon, deaca văzu pre Mihai Vodă vu atâta vitejie şi cu atâta înţelepciune, slobozit-au Ţara Rumânească cu tot venitul ei, ca să fie iar pre seama lui Mihai vodă” a fost pus de autorul anonim imediat după descrierea campaniei victorioase din toamna anului 1595, nu din …

Read More »

Armata română în preajma Războiului de Independenţă

Evenimentele din 1876-1877 au confirmat întru totul poziţia patriotică a forţelor naţionale care, decenii de-a rândul, militaseră constant pentru a pregăti poporul român să fie în măsură a redobândi cu armele libertatea şi independenţa ţării. Sosise timpul ca oştirea, susţinută moral şi material de întreaga naţiune, să reînvie pe câmpul de lupta gloria strămoşească, să se dovedească demnă continuatoare a tradiţiilor milenare care au marcat unitatea de destin a poporului român şi armatei lui. Odată ce armele aveau să cuvânte, urma ca armata română să probeze în faţa naţiunii, ca şi a întregii lumi, validitatea eforturilor ce se făcuseră pentru …

Read More »